eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție marafet


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Marafet [ ma-ra-fet ]
VEZI SINONIME PENTRU marafet PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului marafet în mai multe dicționare

Definițiile pentru marafet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MARAFET:
MARAFÉT, marafeturi, substantiv neutru

1. (Mai ales Ia plural ) Fasoane, nazuri, mofturi, fandoseli. Cît verb reflexiv:ei, domnule? Fără marafeturi, cît verb reflexiv:ei? PAS, Z. II 115. Vin-încoace, Guguleo, ce atîtea marafeturi? ALECSANDRI, T. I 162. Lasă marafeturile, deschide-ți inima. NEGRUZZI, S. III

11.
♦ Gesturi, mișcări ostentative (pentru a-și arăta anumite însușiri); strîmbături. Vizitiul, după ce plesni de cîteva ori din bici și mai făcu și cîteva marafeturi prin care voia să arate abilitatea ce avea în meseria sa, trase butca la scară, FILIMON, C. 44.

2. (Mai ales la plural ) Podoabă (pretențioasă) întrebuințată ca garnitură la haine. Nu-mi plac marafeturile de fir ale popilor. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 231.
♦ Lucruri mărunte, fleacuri, nimicuri. Mai aveau și alte marafeturi, adunate de pe te miri unde. PAS, E. I 79.

3. Meșteșug, dibăcie, abilitate, măiestrie. Aici e curechiul Gătit cu marafeturi. SEVASTOS, N. 287. Adică-i greu marafet de a să-mprieteni cu copiii! ALECSANDRI, T. 1233.
♦ Mijloc, procedeu; prin extensie truc, artificiu. Mă smulgi de lîngă el printr-un marafet uzat. CARAGIALE, N. forme 56.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

marafet
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru marafet:
marafet substantiv verbal ABILITATE. CAPRICIU. CHEF. DESTOINICIE. DEXTERITATE. DIBĂCIE. FANDOSEALĂ. FANTEZIE. FASON. FIȚĂ. INGENIOZITATE. INTRIGĂ. ISCUSINȚĂ. ISTEȚIE. ISTEȚIME. ÎNDELETNICIRE. ÎNDEMÎNARE. MAIMUȚĂREALĂ. MAȘINAȚIE. MESERIE. MOFT. NAZ. OCUPAȚIE. POFTĂ. PRICEPERE. PROFESIUNE. PROSTEALĂ. SCLIFOSEALĂ. STRATAGEMĂ. SUBTERFUGIU. ȘIRETENIE. ȘIRETLIC. ȘMECHERIE. ȘTIINȚĂ. TALENT. TERTIP. TOANĂ. TRUC. UNELTIRE. UȘURINȚĂ. VICLENIE. VICLEȘUG.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

MARAFET
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MARAFET:
MARAFÉT, marafeturi, substantiv neutru

1. (popular și fam.; la plural ) Fasoane, mofturi; nazuri; fițe.

2. (popular și fam.; mai ales la plural ) Podoabă (pretențioasă).
♦ Lucru mărunt, fleac.

3. (învechit) Meșteșug, dibăcie; iscusință, pricepere, măiestrie.
♦ Procedeu, mijloc; prin extensie truc, tertip; înșelătorie, artificiu.

– Din limba neogreacă maraféti.[1]
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MARAFET
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MARAFET:
MARAFÉT, marafeturi, substantiv neutru

1. (popular și fam.; la plural ) Fasoane, mofturi; nazuri; fițe.

2. (popular și fam.; mai ales la plural ) Podoabă (pretențioasă).
♦ Lucru mărunt, fleac.

3. (învechit) Meșteșug, dibăcie; iscusință, pricepere, măiestrie.
♦ Procedeu, mijloc; prin extensie truc, tertip; înșelătorie, artificiu.

– Din limba neogreacă maraféti.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MARAFET
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MARAFET:
MARAFÉT marafeturi n. popular

1) Dispoziție de moment, neașteptată și stranie; maraz; moft; naz; toană; capriciu.

2) Obiect lipsit de valoare; fleac.

3) Podoabă prețioasă.

4) învechit Capacitate de a lucra cu multă ușurință și dexteritate; dibăcie; măiestrie; iscusință; pricepere. /<ngr. maraféti, în turcă marifet
Forme diferite ale cuvantului marafet: marafeturi
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

marafet
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru marafet:
marafet n.

1. măestrie, mijloc viclean: atunci găsise alt marafet de a-i necăji GHICA;

2. plural fasoane, nazuri: ian lasă marafeturile, deschide-ți inima NEGR. [Vechiu-rom. marifet, pricepere, talent = în turcă MARIFET].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

marafet
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru marafet:
marafet, marafeturi substantiv neutru

1. (popular

– la plural ) mofturi; nazuri

2. (popular

– mai ales la plural ) podoabă pretențioasă

3. (er.) penis
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

marafet
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru marafet:
marafét (familial, popular) substantiv neutru, plural maraféturi
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

marafet
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru marafet:
marafét substantiv neutru, plural maraféturi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'MARAFET'
MĂRĂDÍCMaradonamărădắuMĂRĂDUÍMARAFÉTmarafețimarafetósMARAFETUÍmaragíng

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL marafet
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului marafet dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
MARAFÉT marafeturi n.

GRAMATICA cuvântului marafet?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului marafet.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul marafet poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul marafet sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul marafet are forma: maraféturi
VEZI PLURALUL pentru marafet la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE marafet?
Vezi cuvântul marafet desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul marafet?
[ ma-ra-fet ]
Se pare că cuvântul marafet are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL marafet
Inţelegi mai uşor cuvântul marafet dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Marifet, pricepere, talent = în turcă MARIFET

© 2024 qDictionar.com