eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție marcator


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Marcator [ mar-ca-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU marcator PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului marcator în mai multe dicționare

Definițiile pentru marcator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MARCATÓR:
MARCATÓR, -OÁRE

I. substantiv masculin forme cel care jalonează un teren, un traseu.

II. substantiv neutru

1. unealtă agricolă pentru fixat locurile cuiburilor de însămânțare.

2. dispozitiv al unei mașini de semănat etc. care servește la menținerea distanței constante între rânduri.

3. dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice.

4. glonț trasor.

III. substantiv masculin (sport) cel care marchează puncte, goluri pentru echipa sa. (< marca + -tor)
Forme diferite ale cuvantului marcator: -oÁre

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

MARCATÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MARCATÓR:
MARCATÓR, -OÁRE, marcatori, -oare, substantiv neutru, substantiv masculin, substantiv feminin

1. substantiv neutru Unealtă agricolă folosită pentru a marca rândurile și locul cuiburilor în care se va pune sămânța ori răsadul.

2. S. m. și forme Persoană care lucrează la marcarea unor produse (industriale).

3. S. m. (Sport) Persoană care marchează (4) puncte sau goluri pentru echipa sa.

– Marca + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului marcator: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MARCATÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MARCATÓR:
MARCATÓR, -OARE, marcatori, -oare, substantiv

1. substantiv neutru Unealtă agricolă folosită pentru a marca rândurile și locul cuiburilor în care se va pune sămânța sau răsadul.

2. S. m. și forme Persoană care lucrează la marcarea unor produse (industriale).

3. S. m. (Sport) Persoană care marchează (4) puncte sau goluri pentru echipa sa.

– Marca + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului marcator: -oare

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MARCATÓR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MARCATÓR:
MARCATÓR substantiv neutru

1. Unealtă folosită pentru a fixa locurile cuiburilor de însămânțare.

2. Dispozitiv electronic care produce semnale pentru marcarea intervalelor de timp la oscilatoarele catodice. [< marca + -tor].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

MARCATÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MARCATÓR:
MARCATÓR1, marcatoare, substantiv neutru Unealtă folosită în agricultură pentru a trasa rîndurile pe răzoare și pentru a însemna locul în care urmează să se pună sămînța plantelor care se seamănă rar.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MARCATÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MARCATÓR:
MARCATÓR1 marcatoroáre n. Unealtă pentru marcarea locului de plantare sau de semănare a culturilor agricole. /a marca + sufix marcatortor
Forme diferite ale cuvantului marcator: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

MARCATÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MARCATÓR:
MARCATÓR2, -OÁRE, marcatori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care marchează (1) un obiect.
Forme diferite ale cuvantului marcator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MARCATÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MARCATÓR:
MARCATÓR2 marcatori m. Persoană specializată în lucrările de marcare. /a marca + sufix marcatortor
Forme diferite ale cuvantului marcator: marcatori

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

MARCATÓR, -OARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MARCATÓR, -OARE:
MARCATÓR, -OÁRE substantiv masculin și forme Cel care marchează un obiect. [< marca + -tor].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

MARCATOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MARCATOR:
MARCATOR substantiv (învechit) marcher. (marcator de produse industriale.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

marcator
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru marcator:
marcatór (persoană) substantiv masculin, plural marcatóri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

marcator
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru marcator:
marcatór (unealtă) substantiv neutru, plural marcatoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

marcator
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru marcator:
marcatór1 (persoană) substantiv masculin, plural marcatóri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

marcator
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru marcator:
marcatór2 (unealtă) substantiv neutru, plural marcatoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'MARCATOR'
MARCÁȚIEMARCAȚIÚNEMARCÁTOMĂRCĂTOÁREMARCATÓRmărcătúrăMarcăuMărc/ăuțiMÂRCAV

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL marcator
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului marcator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
MARCATÓR1 marcatoroáre n.
/a marca + sufix marcatortor.
MARCATÓR2 marcatori m.
/a marca + sufix marcatortor.
Marcator de produse industriale.
Marcator de produse industriale.

GRAMATICA cuvântului marcator?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului marcator.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul marcator poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul marcator sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul marcator are forma: marcatóri
VEZI PLURALUL pentru marcator la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE marcator?
Vezi cuvântul marcator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul marcator?
[ mar-ca-tor ]
Se pare că cuvântul marcator are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL marcator

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A ține ceva sau pe cineva sub cheie?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
scund și subțirel, mititel
societate bazată pe un astfel de contract
a ține ceva sau pe cineva încuiat
a a se găsi la mică distanță în fața cuiva, privindu-l, vorbindu-i, așteptând porunci; b a se împotrivi, a înfrunta pe cineva; c a servi pe cineva cu ceva, a-i oferi cuiva ceva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app