 | as |
|
| Marda [ mar-da ] VEZI SINONIME PENTRU marda PE ESINONIME.COM definiția cuvântului marda în mai multe dicționareDefinițiile pentru marda din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MARDA: MARDÁ, mardale, substantiv feminin (Regional) Rămășiță dintr-o marfă proastă, învechită, care nu se mai poate vinde; lucru de aruncat, vechitură. Cu asemenea marda.. îndrăznim să ne mai lăudăm? M. I. CARAGIALE, C. 23. Bănuiam că între atîtea mardale de tipar... se găsește poate ceva interesant. CARAGIALE, O. III 197. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MARDA: MARDÁ, mardale, substantiv feminin (regional) Rămășiță dintr-o marfă învechită sau degradată, care se vinde sub preț; vechitură, lucru lipsit de valoare, bun de aruncat. – Din limba turcă marda. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MARDA: MARDÁ, mardale, substantiv feminin (regional) Rămășiță dintr-o marfă învechită sau degradată, care se vinde sub preț; vechitură, lucru lipsit de valoare, bun de aruncat. – Din limba turcă marda. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru marda: mardá forme (în turcă marda, ceĭa ce se cere peste valoarea unuĭ lucru; limba neogreacă mardás, fraudă). Fam. Lucru prost, lepădătură. vezi furda. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru marda: mardá (regional) substantiv feminin, articulat mardáua, genitiv dativ articulat mardálei; plural mardále, articulat mardálele Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru marda: mardá substantiv feminin, articulat mardáua, genitiv dativ articulat mardálei, plural mardále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru marda: marda substantiv verbal DEȘEU. REST. SOLD. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MARDA' MarcuMarcu-AntoniuMarcu-AureliuMĂRCÚȘMARDÁmărdăcéscmărdăcíMĂRDĂGÍmardalấc |
GRAMATICA cuvântului marda? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului marda. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul marda poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE marda? Vezi cuvântul marda desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul marda?[ mar-da ] Se pare că cuvântul marda are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL marda |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ce vrea sau va să zică asta??Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul marda are forma: mardále
