eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție marginire


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Mărginire [ măr-gi-ni-re ]
VEZI SINONIME PENTRU mărginire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului marginire în mai multe dicționare

Definițiile pentru marginire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MĂRGINIRE:
MĂRGINÍRE, mărginiri, substantiv feminin

1. Acțiunea de a (se) mărgini și rezultatul ei; limitare; prin extensie (rar) limită, capăt. Să punem mărginire la limbuția noastră. NEGRUZZI, S. II 211.

2. figurat Limitare a puterii de înțelegere și intuiție, lipsă de orizont, îngustime intelectuală; prostie.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



MĂRGINIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂRGINIRE:
MĂRGINIRE s.

1. circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, limitare, marcare. (marginire unui teren.)

2. limitare, reducere, restrîngere, rezumare. (marginire cuiva la strictul necesar.) 3.* (figurat) îngustime, obtuzitate, opacitate. (marginire judecății cuiva.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

MĂRGINIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂRGINIRE:
MĂRGINÍRE, mărginiri, substantiv feminin

1. Acțiunea de a (se) mărgini și rezultatul ei.

2. figurat Posibilitate redusă de înțelegere, de intuiție; îngustime spirituală, mediocritate (în gândire, în concepții etc.) prostie.

– vezi mărgini.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MĂRGINIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂRGINIRE:
MĂRGINÍRE, mărginiri, substantiv feminin

1. Acțiunea de a (se) mărgini și rezultatul ei.

2. figurat Posibilitate redusă de înțelegere, de intuiție; îngustime spirituală, mediocritate (în gândire, în concepții); prostie.

– vezi mărgini.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



MĂRGINIRE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂRGINIRE:
MĂRGINÍRE marginirei forme

1) vezi A MĂRGINI și A SE MĂRGINI.

2) figurat Capacitate intelectuală redusă; îngustare a minții. /v. a mărgini
Forme diferite ale cuvantului marginire: marginirei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

mărginire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mărginire:
mărginíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mărginírii; plural mărginíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

mărginire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mărginire:
mărginíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mărginírii; plural mărginíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Mărginire
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Mărginire:
Mărginire ≠ nemărginire, dezmărginire
Definiție sursă: Dicționar de antonime

MĂRGINIRE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MĂRGINIRE:
MĂRGINÍRE substantiv verbal limită, restricție.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

mărginire
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mărginire:
mărginire substantiv verbal LIMITĂ. RESTRICȚIE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'MARGINIRE'
MĂRGINENI 1.mărginéscMĂRGINÍmărginioárăMĂRGINÍREMĂRGINÍTMĂRGINÓSMĂRGINÚȚĂMĂRGIOÁRĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mărginire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mărginire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Mărginire unui teren.
Mărginire cuiva la strictul necesar.
Mărginire judecății cuiva.
MĂRGINÍRE mărginirei forme 1 vezi A MĂRGINI și A SE MĂRGINI.
Mărginire spiritului cuiva.



GRAMATICA cuvântului mărginire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mărginire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mărginire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul mărginire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul mărginire are forma: mărginíri
VEZI PLURALUL pentru mărginire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE mărginire?
Vezi cuvântul mărginire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mărginire?
[ măr-gi-ni-re ]
Se pare că cuvântul mărginire are patru silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mărginire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cal de alergătură?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
marfă
proiectarea unui fascicul de particule asupra unor nuclee atomice pentru a provoca reacții nucleare
cal sau, figurat, om întrebuințat la toate corvezile
a stăvili; a înfrâna, a stăpâni
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app