 | as |
|
| Mărşălui [ măr-şă-lu-i ] VEZI SINONIME PENTRU mărşălui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului marsalui în mai multe dicționareDefinițiile pentru marsalui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a mărșălui (forma la infinitiv) A mărșălui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MĂRȘĂLUI: MĂRȘĂLUÍ, mărșăluiesc, verb IV. intranzitiv (Mai ales despre unități militare) A face un marș, a se deplasa în marș. înaintează pe drumul pe care, cu mii de ani în urmă, oștirile lui [Traian] au mărșăluit spre miazănoapte. BOGZA, C. O. 318. Trupele au mărșăluit zile și nopți, ajungînd istovite pe poziții. PAS, Z. III 38. De nopți întregi, prin pulberea uscată Și mai înecăcioasă decît fumul, Mărșăluim spre miazăzi. CAMIL PETRESCU, vezi 16. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MĂRȘĂLUI: MĂRȘĂLUÍ, mărșăluiesc, verb IV. intranzitiv A se deplasa în marș; a mărșui. ♦ (familial) A face un drum lung, obositor. – Marș + sufix -ălui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MĂRȘĂLUI: MĂRȘĂLUÍ, mărșăluiesc, verb IV. intranzitiv A se deplasa în marș; a mărșui. ♦ (familial) A face un drum lung, obositor. – Marș + sufix -ălui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mărșălui: mărșăluí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele mărșăluiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mărșăluiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural mărșăluiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mărșălui: mărșăluí (a marsalui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele mărșăluiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mărșăluiá; conjunctiv prezent 3 să mărșăluiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MĂRȘĂLUI: MĂRȘĂLUI verb (termen militar) a mărșui, (regional) a marșirui, a mărșuli. (Trupele marsalui.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MARSALUI' mârsâiósMÂRȘÁLĂMARȘALÂCmarșalîcMĂRȘĂLUÍMĂRȘĂLUÍREMĂRȘĂLUITÓRMARȘÁNDĂMÂRȘANI |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL MĂRȘĂLUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mărşălui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Mărșăluí a mĂrȘĂlui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele mărșăluiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mărșăluiá; conjunctiv prezent 3 să mărșăluiáscă. Trupele mĂrȘĂlui. Trupele mĂrȘĂlui. |
GRAMATICA cuvântului MĂRȘĂLUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mărşălui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul MĂRȘĂLUI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE mărşălui? Vezi cuvântul mărşălui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mărşălui?[ măr-şă-lu-i ] Se pare că cuvântul mărşălui are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL MĂRȘĂLUI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cornet acustic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
