 | as |
|
| Marţial [ mar-ţi-al ] VEZI SINONIME PENTRU marţial PE ESINONIME.COM definiția cuvântului martial în mai multe dicționareDefinițiile pentru martial din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MARȚIAL: MARȚIÁL, -Ă, marțiali, -e, adjectiv Solemn și grav. Cînd Iliescu luă o atitudine marțială și deschise gura, lungul și urîtul musafir îi făcu semn cu mîna să nu înceapă. PAS, Z. IV 140. Domnu Pândele făcu un gest marțial, foarte potrivit cu jacheta pe talie. BASSARABESCU, substantiv neutru 181. Cu ce aer marțial răspunde la saluturile pietonilor. VLAHUȚĂ, A. 444. • Ostășesc, militar. Muzica militară a companiei de onoare cîntînd un marș marțial. REBREANU, R. I 197. • (În țările burgheze) Curte marțială = tribunal militar care funcționează în timp de război (în anumite cazuri prevăzute de legi speciale și în timp de pace) și care judecă după legi speciale, prin judecători militari. Citi sentința Curții marțiale a diviziei, care osîndea la moarte prin ștreang pe sublocotenentul Svoboda. REBREANU, P. S. 22. Lege marțială = lege care prevede anumite măsuri de siguranță internă, mai ales în timp de război, utilizîndu-se, la nevoie, forța armată. – Pronunțat: -ți-al. Forme diferite ale cuvantului martial: martial-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MARȚIAL: MARȚIÁL, -Ă, marțiali, -e, adjectiv 1. (livresc) Solemn și grav; impunător. 2. Ostășesc, militar; de război. • Curte marțială = tribunal militar instituit în timp de război, de mobilizare sau în timpul unei stări excepționale. Lege marțială = lege care autorizează în unele state folosirea forței armate pentru represiune internă. 3. (În sintagma) Arte marțiale = tehnici de luptă și sporturi (judo, karate etc.) originare din Japonia și China. [ pronunție: -ți-al] – Din limba franceza martial, italiana marziale. Forme diferite ale cuvantului martial: martial-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MARȚIAL: MARȚIÁL1, -Ă adjectiv 1. ostășesc, militar; de război. • impunător, solemn, grav. 2. arte martiale = discipline sportive de atac și apărare, de origine japoneză (karate, aikido, judo, kendo), bazate pe un fond moral provenind de la samurai. 3. lege martială = lege care autorizează intervenția forței armatei în caz de tulburări interne. ♦ curte martială = tribunal militar în timp de război sau de stare excepțională, care judecă după legi militare. (< limba franceza martial, italiana marziale) Forme diferite ale cuvantului martial: martial-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MARȚIAL: MARȚIÁL, -Ă, marțiali, -e, adjectiv 1. (livresc) Solemn și grav; impunător. 2. Ostășesc, militar; de război. • Curte marțială = tribunal militar instituit în timp de război, de mobilizare sau în timpul unei stări excepționale. Lege marțială = lege care autorizează în unele state folosirea forței armate pentru represiune internă. [ pronunție: -ți-al] – Din limba franceza martial, italiana marziale. Forme diferite ale cuvantului martial: martial-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MARȚIAL: MARȚIÁL martială (martiali, martiale) 1) Care ține de război; propriu războaielor; războinic. * Curte martială tribunal militar care funcționează în timp de război. 2) Care manifestă deprinderi militare. Lupte marțiale. 3) Care denotă solemnitate și gravitate; solemn și grav. Voce martială. Alură martială. [silabe -ți-al] /<fr. martial, italiana marziale Forme diferite ale cuvantului martial: martială Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MARȚIAL1, -Ă: MARȚIÁL1, -Ă adjectiv De război, în legătură cu războiul sau cu milităria; războinic. • Curte marțială = tribunal militar în timp de război sau de stare excepțională, care judecă după legi militare. ♦ Impunător, solemn, grav. [pronume -ți-al. / < limba franceza martial, italiana marziale, conform Mars – zeul războiului, la romani]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru marțial: *marțiál, -ă adjectiv (latina martialis, despre Mars, Martis, zeul războĭuluĭ). Războĭnic: aer marțial. Curte marțială, tribunal militar. Lege marțială, care autorizează întrebuințarea forțeĭ armate în anumite cazurĭ. adverb În mod marțial: a defila marțial. Forme diferite ale cuvantului martial: martial-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MARȚIAL: MARȚIÁL2, -Ă adjectiv (despre substanțe) care conține fier; referitor la fier. ♦ carență martială = insuficiență alimentară de fier, care cauzează anemie; terapeutică martială = tratament al anemiilor cu fier. (< limba franceza martial) Forme diferite ale cuvantului martial: martial-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MARȚIAL2, -Ă: MARȚIÁL2, -Ă adjectiv (chimie, învechit) Care conține fier. ♦ Care se referă la fier. • (medicină) Carență marțială = insuficiență alimentară de fier, care cauzează anemie. [pronume -ți-al. / < limba franceza martial]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru marțial: marțial a. răsboinic: înfățișare marțială. curte marțială, tribunal militar în timp de răsboiu; lege marțială, care autorizează în unele cazuri întrebuințarea forței, armate. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru marțial: marțial adjectiv verbal CAZON. GRAV. MILITAR. MILITĂRESC. MILITĂROS. OSTĂȘESC. RĂZBOINIC. SERIOS. SOLDĂȚESC. SOLEMN. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru marțial: marțiál adjectiv masculin (silabe -ți-al), plural marțiáli; forme singular marțiálă, plural marțiále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru marțial: marțiál (-ți-al) adjectiv masculin, plural marțiáli; forme marțiálă, plural marțiále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Marțial: Marțial m. poet latin, autor de Epigrame (43-104). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'MARTIAL' MARTENSMARTENSÍTĂMărțeștiMARȚIMARȚIÁLmarțialitateMARȚIÁNMÁRTIEMĂRȚIGÚȘ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Marțial Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului marțial dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MARȚIÁL marțială marțiali, marțiale 1 Care ține de război; propriu războaielor; războinic. * Curte marțială tribunal militar care funcționează în timp de război. Voce marțială. Alură marțială. |
GRAMATICA cuvântului Marțial? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului marțial. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Marțial poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE marţial? Vezi cuvântul marţial desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul marţial?[ mar-ţi-al ] Se pare că cuvântul marţial are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Marțial Inţelegi mai uşor cuvântul marțial dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe În țările burgheze Curte marțială = tribunal militar care funcționează în timp de război în anumite cazuri prevăzute de legi speciale și în timp de pace și care judecă după legi speciale, prin judecători militari Lege marțială = lege care prevede anumite măsuri de siguranță internă, mai ales în timp de război, utilizîndu-se, la nevoie, forța armată Curte marțială = tribunal militar instituit în timp de război, de mobilizare sau în timpul unei stări excepționale Lege marțială = lege care autorizează în unele state folosirea forței armate pentru represiune internă În sintagma Arte marțiale = tehnici de luptă și sporturi judo, karate etc Arte martiale = discipline sportive de atac și apărare, de origine japoneză karate, aikido, judo, kendo, bazate pe un fond moral provenind de la samurai Lege martială = lege care autorizează intervenția forței armatei în caz de tulburări interne ♦ curte martială = tribunal militar în timp de război sau de stare excepțională, care judecă după legi militare Curte marțială = tribunal militar instituit în timp de război, de mobilizare sau în timpul unei stări excepționale Lege marțială = lege care autorizează în unele state folosirea forței armate pentru represiune internă Curte marțială = tribunal militar în timp de război sau de stare excepțională, care judecă după legi militare ♦ carență martială = insuficiență alimentară de fier, care cauzează anemie; terapeutică martială = tratament al anemiilor cu fier medicină Carență marțială = insuficiență alimentară de fier, care cauzează anemie |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Marțial |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagmele bandă etalon?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
