eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție minor


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Minor [ mi-nor ]
VEZI SINONIME PENTRU minor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului minor în mai multe dicționare

Definițiile pentru minor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru minor:
minor, atribut al unor formațiuni muzicale tipizate, în succesiune (melodice) sau în simultaneitate (armonice), formațiuni concepute la nivel de schemă și nu obligatoriu la nivel sintactic; sensul m. derivă structural

– și numai relativ

– din dispunerea unor intervale* și

– în chip absolut

– din antinomia față de major*; m. este, de aceea, o stare, un caracter, un gen (II), chiar un mod*; în sensul său logic și istoric restrâns [tonalitatea (1) comportă numai două moduri: cel major și cel m.]. Destinul noțiunii de m. este indisolubil legat de acela al noțiunii de major. Totuși câteva particularități ale m. primesc definirea sa în teoria muzicii occid. Astfel, se acceptă existența a trei forme de game m. care, toate, au la bază (peste finală*) o terță* mică (minoră). M. natural este adevăratul mod eolic introdus în sistemul modurilor de către Glareanus; m. armonic este modul care, după modelul majorului, a transformat subtonul* (treapta* a VII-a naturală) într-o sensibilă*; m. melodic, este un m. armonic în care, pentru evitarea intervalului de secundă* mărită*, a fost urcată și treapta a VI-a; în coborâre, m. melodic folosește scara m. natural. Deși principial teoria armoniei (III,

2) consideră, prin analogie și prin opoziție cu majorul, că în m. cele trei principale funcții* (T, D, Sd) sunt minore, totuși, pentru întărirea caracterului dominantic al cadenței (1) autentice, D este majorizată (ceea ce corespunde de altfel structurii m. armonic). Tot prin analogie cu majorul, mai ales în stilul armonic al barocului*, acordul* final al unei evoluții în m., era înlocuit prin acordul majorizat, cu terță mare, al tonicii*.

Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali



MINÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MINÓR:
MINÓR, -Ă, minori, -e, adjectiv

1. (Despre oameni) Care n-a împlinit încă vîrstă la care își poate exercita toate drepturile. (Substantivat) Ești minoră încă. Mai ai de crescut. IBRĂILEANU, A. 29.

2. De mică importanță, neînsemnat, secundar. Preocupări minore.
       • Arte minore = meșteșuguri care cer iscusință, rutină și gust artistic (pictura pe vase, ilustrarea manuscriselor, argintăria etc.).

3. (muzică; în expresie) Gamă minoră = mod diatonic, avînd terța și sexta mici (în raport cu tonica).

4. (Logică; în expresie) Termen minor (sau premisă minoră) =unul dintre cei doi termeni (sau dintre cele două premise) ai unui silogism și anume acela care conține subiectul concluziei.
Forme diferite ale cuvantului minor: minor-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MINÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MINÓR:
MINÓR, -Ă, minori, -e, adjectiv

1. (Adesea substantivat) Care nu a împlinit încă vârsta la care își poate exercita toate drepturile.

2. Lipsit de importanță, neînsemnat, secundar; prin extensie șters, slab.

3. (muzică; în sintagmele) Mod minor = mod a cărui gamă are la bază o terță mică. Gamă minoră sau mod minor = gamă sau mod în care semitonurile sunt dispuse între treptele a doua și a treia, a șasea și a șaptea.

4. (logică; în sintagmele) Termen minor = termen care servește de subiect concluziei unui silogism. Premisă minoră = premisă care conține termenul minor al silogismului.

– Din limba franceza mineur, latina minor.
Forme diferite ale cuvantului minor: minor-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MINÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MINÓR:
MINÓR, -Ă, minori, -e, adjectiv

1. (Adesea substantivat) Care nu a împlinit încă vârsta majoratului.

2. Lipsit de importanță, neînsemnat, secundar; prin extensie șters, slab.

3. (muzică; în sintagmele) Mod minor = mod a cărui gamă are la bază o terță mică. Gamă minoră sau mod minor = gamă sau mod în care semitonurile sunt dispuse între treptele a doua și a treia, a șasea și a șaptea.

4. (logică; în sintagmele) Termen minor = termen care servește de subiect concluziei unui silogism. Premisă minoră = premisă care conține termenul minor al silogismului.

– Din limba franceza mineur, latina minor.
Forme diferite ale cuvantului minor: minor-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



MINÓR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MINÓR:
MINÓR, -Ă adjectiv

1. (Despre persoane; adesea s.) Neajuns încă la majorat.

2. Secundar, puțin important; mai mic; (prin extensie) șters, slab.

3. (muzică) Gamă minoră sau mod minor = gamă sau mod în care semitonurile sunt dispuse între treptele a doua și a treia, a șasea și a șaptea.

4. (logică) Termen minor = subiectul concluziei unui silogism; premisă minoră = premisa care conține termenul minor. [< latina minor, conform limba franceza mineur].
Forme diferite ale cuvantului minor: minor-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

MINÓR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MINÓR:
MINÓR, -Ă adjectiv

1. (despre tineri; și substantiv masculin forme) neajuns încă la majorat.

2. lipsit de importanță; secundar; (prin extensiune) șters, slab.

3. (muzică) mod minor sau gamă minoră = mod sau gamă din cinci tonuri și două semitonuri (între treptele II-III și VI-VII).

4. (logică) termen minor = subiectul concluziei unui silogism; premisă minoră = premisa care conține termenul minor. (< limba franceza mineur, latina minor)
Forme diferite ale cuvantului minor: minor-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

MINÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MINÓR:
MINÓR minoră (minori, minore)

1) și substantival (despre persoane) Care nu a ajuns la majorat; neajuns la vârsta majoratului. Copil minor.

2) Care este de importanță sau de interes neînsemnat. /<fr. mineur, latina minor
Forme diferite ale cuvantului minor: minoră

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

MINOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MINOR:
MINOR adjectiv

1. nevîrstnic, (învechit) minorean. (Persoană minor.)

2. colateral, lăturalnic, marginal, neimportant, neînsemnat, secundar, (rar) lateral, (figurat) periferic. (O problemă minor.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

minor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru minor:
minór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural minóri; adjectiv feminin, substantiv feminin minóră, plural minóre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

minor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru minor:
minór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural minóri; forme singular minóră, plural minóre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

minor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru minor:
minor m. care nu are încă etatea de 21 ani împliniți.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Minor
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Minor:
Minor ≠ major
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'MINOR'
minólăMINOLÓGHIONMINOLÓGHIUMinoniuMINÓRminorántMINORÁTMINORCAMINOREÁN

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Minor
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului minor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
MINÓR minoră minori, minore 1 și substantival despre persoane Care nu a ajuns la majorat; neajuns la vârsta majoratului.
Copil minor.
Persoană minor.
O problemă minor.
Persoană minor.
De importanță minor.



GRAMATICA cuvântului Minor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului minor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Minor poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Minor sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul minor are forma: minóri
  • single icon La singular substantivul minor are forma: minóră
VEZI PLURALUL pentru Minor la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE minor?
Vezi cuvântul minor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul minor?
[ mi-nor ]
Se pare că cuvântul minor are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Minor
Inţelegi mai uşor cuvântul minor dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Arte minore = meșteșuguri care cer iscusință, rutină și gust artistic pictura pe vase, ilustrarea manuscriselor, argintăria etc
Muzică; în expresie Gamă minoră = mod diatonic, avînd terța și sexta mici în raport cu tonica
Muzică; în sintagmele Mod minor = mod a cărui gamă are la bază o terță mică
Gamă minoră sau mod minor = gamă sau mod în care semitonurile sunt dispuse între treptele a doua și a treia, a șasea și a șaptea
Logică; în sintagmele Termen minor = termen care servește de subiect concluziei unui silogism
Premisă minoră = premisă care conține termenul minor al silogismului
Muzică; în sintagmele Mod minor = mod a cărui gamă are la bază o terță mică
Gamă minoră sau mod minor = gamă sau mod în care semitonurile sunt dispuse între treptele a doua și a treia, a șasea și a șaptea
Logică; în sintagmele Termen minor = termen care servește de subiect concluziei unui silogism
Premisă minoră = premisă care conține termenul minor al silogismului
Muzică Gamă minoră sau mod minor = gamă sau mod în care semitonurile sunt dispuse între treptele a doua și a treia, a șasea și a șaptea
Logică Termen minor = subiectul concluziei unui silogism; premisă minoră = premisa care conține termenul minor
Muzică mod minor sau gamă minoră = mod sau gamă din cinci tonuri și două semitonuri între treptele II-III și VI-VII
Logică termen minor = subiectul concluziei unui silogism; premisă minoră = premisa care conține termenul minor



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Minor

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Examen de admitere?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi sau a ajunge etc
registru de șantier în care se notează lucrările executate în vederea întocmirii situațiilor de plată
examen de acceptare a unui candidat într-o instituție de învățământ
a asculta pe cineva, fiindu-i frică de el
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app