 | as |
|
| Mirare [ mi-ra-re ] VEZI SINONIME PENTRU mirare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mirare în mai multe dicționareDefinițiile pentru mirare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MIRARE: MIRÁRE substantiv feminin Faptul de a (se) mira; stare de uimire pricinuită de o impresie neașteptată; surprindere. Un copil salută. El pricepe. Ochii tineri de mirare-i ard. BENIUC, vezi 59. Dar ce zgomot se aude?... Toți se iută cu mirare și nu știu de unde vine. EMINESCU, O. I 87. • locuțiune adjectiv De mirare = uimitor, surprinzător; verb reflexiv:ednic de admirație, de admirat. Nu știau ce să zică, pentru că în adevăr era și lucru de mirare! CREANGĂ, P. 229. Dar, cu slabele-ți mijloace, faptele-ți sînt de mirare. ALEXANDRESCU, M. 15. Avea o ținere-de-minte foarte de mirare. GORJAN, H. I 13. • Expresia: N-ar fi de mirare să... = ne putem aștepta să..., e posibil să... N-ar fi de mirare să-l vedem deschizînd două-trei afaceri scandaloase. C. PETRESCU, C. vezi 131. N-ar fi de mirare să se ridice și cei de-aici. REBREANU, R. II 66. (Popular) Ar fi de-a mirarea sau a-i fi cuiva de-a mirare = a i se părea surprinzător, a fi surprins, mirat, nedumerit, uimit. Așa-i că vi-i de-a mirare? grăiește el rîzînd. SADOVEANU, O. VIII 189. Mi-i de-a mirarea de unde ai să-l iei, dacă n-are ființă pe lume. CREANGĂ, P. 194. ♦ (Învechit și popular) Admirație. Tineret [ieșit din școlile Ardealului] cu mare curaj și mare iubire de neamul romînesc! Multă mirare insufla pribegilor spectacolul frăției curate. RUSSO, O. 56. – Variantă: (regional) mieráre (CREANGĂ, P. 66, RUSSO, S. 27) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MIRARE: MIRÁRE, mirări, substantiv feminin Faptul de a (se) mira. 1. Nedumerire; surprindere. • locuțiune adjectiv și adverb De mirare = surprinzător, uimitor. • Expresia: N-ar fi de mirare să... = e posibil să..., ne putem aștepta să... (popular) A-i fi cuiva de(-a) mirare(a) = a fi nedumerit, surprins, a se mira. 2. (învechit) Admirație. • locuțiune adjectiv (verb reflexiv:ednic) de mirare = care merită admirație; minunat, admirabil. – vezi mira1. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MIRARE: MIRÁRE, mirări, substantiv feminin Faptul de a (se) mira. 1. Nedumerire; surprindere. • locuțiune adjectiv și adverb De mirare = surprinzător, uimitor. • Expresia: N-ar fi de mirare să... = e posibil să..., ne putem aștepta să... (popular) A-i fi cuiva de(-a) mirare(a) = a fi nedumerit, surprins, a se mira. 2. (învechit) Admirație. • locuțiune adjectiv (verb reflexiv:ednic) de mirare = care merită admirație; minunat, admirabil. – vezi mira1. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mirare: mirare forme 1. surprindere cauzată de ceva neașteptat sau extraordinar; 2. admirațiune: noi venim mirarea noastră pe mormântu-ți a depune greacă AL. [ vezi mirà]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mirare: miráre forme Acțiunea de a te mira, surprindere cauzată de un lucru pe care nu ți-l explicĭ. Rar. Admirațiune. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mirare: miráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mirării; plural mirări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mirare: miráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mirắrii; plural mirắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mirare: mirare substantiv verbal ADMIRAȚIE. PREȚUIRE. STIMĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MIRARE: MIRÁRE substantiv nedumerire. (L-a cuprins mirare.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MIRARE: MIRARE substantiv nedumerire. (L-a cuprins mirare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'MIRARE' míralnicMIRANDAMirandolamirandolinăMIRÁREMIRÁSMIRĂSLĂUMIRÁTmirătór |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL MIRARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mirare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii L-a cuprins mirare. L-a cuprins mirare. |
GRAMATICA cuvântului MIRARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mirare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul MIRARE poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE mirare? Vezi cuvântul mirare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mirare?[ mi-ra-re ] Se pare că cuvântul mirare are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL MIRARE Inţelegi mai uşor cuvântul mirare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv De mirare = uimitor, surprinzător; verb reflexiv:ednic de admirație, de admirat = ne putem aștepta să Popular Ar fi de-a mirarea sau a-i fi cuiva de-a mirare = a i se părea surprinzător, a fi surprins, mirat, nedumerit, uimit locuțiune adjectiv și adverb De mirare = surprinzător, uimitor = e posibil să Popular A-i fi cuiva de-a mirarea = a fi nedumerit, surprins, a se mira locuțiune adjectiv verb reflexiv:ednic de mirare = care merită admirație; minunat, admirabil locuțiune adjectiv și adverb De mirare = surprinzător, uimitor = e posibil să Popular A-i fi cuiva de-a mirarea = a fi nedumerit, surprins, a se mira locuțiune adjectiv verb reflexiv:ednic de mirare = care merită admirație; minunat, admirabil |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL MIRARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Vorbire sintetică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul mirare are forma: mirări
