 | as |
|
| Miruță [ mi-ru-ță ] VEZI SINONIME PENTRU miruță PE ESINONIME.COM definiția cuvântului miruta în mai multe dicționareDefinițiile pentru miruta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru miruță: mirúță forme, plural e. Transilvania Limba bouluĭ, o buruĭană boraginee cu florĭ purpuriĭ saŭ violete (anchusa officinalis), saŭ albastre (anchusa italica). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MIRUȚĂ: MIRÚȚĂ, miruțe, substantiv feminin Plantă erbacee cu peri aspri și țepoși, cu flori purpurii sau violete (Anchusa officinalis). – conform mieriu1. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MIRUȚĂ: MIRÚȚĂ, miruțe, substantiv feminin Plantă erbacee cu peri aspri și țepoși, cu flori purpurii sau violete (Anchusa officinalis). – conform mieriu1. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MIRUȚĂ: MIRUȚĂ substantiv (botanică; Anchusa officinalis) (regional) roșii (la plural), iarbă-de-bou-sălbatică, limba-boului. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru miruță: miruță forme botanică trecut limba-boului. [Și mieruță: floarea-i dă miere albinelor]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru miruță: mirúță substantiv feminin, genitiv dativ articulat mirúței; plural mirúțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru miruță: mirúță substantiv feminin, genitiv dativ articulat mirúței; plural mirúțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MIRUTA' MIRUIÁLĂMIRUÍREMIRUÍTMIRUITÓRMIRÚȚĂmîrzácmîrzăcéscmîrzăcíemîrzăcíță |
GRAMATICA cuvântului miruță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului miruță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul miruță poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE miruță? Vezi cuvântul miruță desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul miruță?[ mi-ru-ță ] Se pare că cuvântul miruță are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL miruță |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Glumeț a se naște în zodia porcului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul miruță are forma: mirúțe
