eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție mobilitate


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Mobilitate [ mo-bi-li-ta-te ]
VEZI SINONIME PENTRU mobilitate PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului mobilitate în mai multe dicționare

Definițiile pentru mobilitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MOBILITATE:
MOBILITÁTE, mobilități, substantiv feminin

1. Capacitatea de a fi mobil (1), de a se mișca, de a-și schimba locul sau poziția; proprietatea de a fi mișcat, deplasat.
♦ Ușurință în mișcări; vioiciune, degajare, naturalețe (a mișcărilor).
♦ Capacitate a feței de a-și schimba ușor expresia, de a exterioriza stările sufletești.
♦ Instabilitate, nestatornicie.

2. Capacitate de a se schimba, de a se transforma; variabilitate.

– Din limba franceza mobilité, latina mobilitas, -atis.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MOBILITATE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MOBILITATE:
MOBILITÁTE substantiv feminin

1. Însușirea de a fi mobil.

2. Faptul de a trece cu ușurință de la o dispoziție sufletească la alta.
♦ (figurat) Nestatornicie; nestabilitate.
♦ Ușurința de a-și schimba expresia feței, a figurii.

3. Mobilitatea populației = schimbare a unor caracteristici ale populației (domiciliul, profesiunea, clasa socială) în decursul unei perioade ca urmare a influenței diferiților factori social-economici. [conform limba franceza mobilité, latina mobilitas].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

MOBILITATE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MOBILITATE:
MOBILITÁTE, mobilități, substantiv feminin

1. Capacitatea de a fi mobil (1), de a se mișca, de a-și schimba locul sau poziția; proprietatea de a fi mișcat, deplasat.
♦ Ușurință în mișcări; vioiciune, degajare, naturalețe (a mișcărilor).
♦ Capacitate a feței de a-și schimba ușor expresia, de a exterioriza stările sufletești.
♦ Instabilitate, nestatornicie.

2. Capacitate de a se schimba, de a se transforma.

– Din limba franceza mobilité, latina mobilitas, -atis.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MOBILITATE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MOBILITATE:
MOBILITÁTE substantiv feminin

1. Proprietatea unui corp, a unui organ sau a unui obiect de a se mișca sau de a putea fi mișcat (cu ușurință). Infanteria se conservă

– prin naturala-i stabilitate, în comparație cu esențiala mobilitate a unei cavalerii. HASDEU,

I. vezi 156.

2. figurat Nestatornicie; faptul de a fi nestabil. Mobilitatea caracterului.
♦ Calitatea figurii omenești de a-și schimba cu ușurință expresia.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MOBILITATE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MOBILITATE:
MOBILITÁTE substantiv feminin

1. însușirea de a fi mobil.

2. faptul de a trece cu ușurință de la o dispoziție sufletească la alta.
       • capacitate a feței de a-și schimba expresia.
       • (figurat) nestatornicie.

3. schimbare, transformare, variabilitate. (< limba franceza mobilité, latina mobilitas)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

mobilitate
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mobilitate:
*mobilitáte forme (latina mobilitas, -átis). Calitatea de a fi mobil, de a te putea mișca ușor: mobilitatea mercuruluĭ, mobilitatea cavaleriiĭ. figurat Facilitatea de a-țĭ schimba expresiunea fețeĭ. Inconstanță, nestatornicie: mobilitatea caracteruluĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

MOBILITATE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MOBILITATE:
MOBILITATE s.

1. (învechit) mișcăciune. (Însușirea unui corp mobil sau mobilitate.)

2. instabilitate, nestatornicie. (mobilitate unor dune.)

3. (fiziologie) mobilitate funcțională = labilitate.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

mobilitate
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mobilitate:
mobilitate forme

1. înlesnire de a se mișca: mobilitatea roatelor;

2. figurat ușurință de a se schimba: mobilitatea caracterului.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MOBILITATE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MOBILITATE:
MOBILITÁTE mobilitateăți forme Caracter mobil; motricitate. /<fr. mobilité, latina mobilitas, mobilitateatis
Forme diferite ale cuvantului mobilitate: mobilitateăți
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

mobilitate
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mobilitate:
mobilitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat mobilității; plural mobilități
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

mobilitate
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mobilitate:
mobilitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat mobilitắții; plural mobilitắți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Mobilitate
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Mobilitate:
Mobilitate ≠ imobilitate, stabilitate
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'MOBILITATE'
MOBILIÉRMobilismmobilístmobilístăMOBILITÁTEMOBILIZÁMOBILIZÁBILMobilizantMOBILIZÁRE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Mobilitate
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mobilitate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Însușirea unui corp mobil sau mobilitate.
Mobilitate unor dune.
Însușirea unui corp mobil sau mobilitate.
MOBILITÁTE mobilitateăți forme Caracter mobil; motricitate.
Mobilité, latina mobilitas, mobilitateatis.

GRAMATICA cuvântului Mobilitate?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mobilitate.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Mobilitate poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Mobilitate sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul mobilitate are forma: mobilități
VEZI PLURALUL pentru Mobilitate la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE mobilitate?
Vezi cuvântul mobilitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mobilitate?
[ mo-bi-li-ta-te ]
Se pare că cuvântul mobilitate are cinci silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Mobilitate
Inţelegi mai uşor cuvântul mobilitate dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Mobilitatea populației = schimbare a unor caracteristici ale populației domiciliul, profesiunea, clasa socială în decursul unei perioade ca urmare a influenței diferiților factori social-economici
Fiziologie mobilitate funcțională = labilitate

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Mobilitate

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Integrantă, integrante, adjectiv în sintagma parte integrantă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
rahis
florin de aur et
parte care intră în mod necesar în componența unui tot
a nu îndrăzni din prea mare respect sau considerație să se arate în fața cuiva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app