eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție monopol


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Monopol [ mo-no-pol ]
VEZI SINONIME PENTRU monopol PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului monopol în mai multe dicționare

Definițiile pentru monopol din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MONOPÓL:
MONOPÓL, monopoluri, substantiv neutru

1. Drept exclusiv al cuiva, de obicei al statului, de a dispune de ceva, de a efectua ceva; dominație într-un domeniu, într-una sau mai multe ramuri economice.
♦ (popular) Rachiu fabricat de o întreprindere care deține un monopol (1).

2. Privilegiu exclusiv, de drept și de fapt, pe care îl posedă un individ, o întreprindere sau un organism public de a fabrica, de a vinde sau de a exploata anumite bunuri sau servicii.
♦ Firmă sau companie care exercită un control exclusiv asupra producției și comercializării unui produs material sau serviciu, pe un anumit teritoriu, astfel încât are posibilitatea să stabilească atât prețul de vânzare unitar, cât și cantitatea de produse sau de servicii oferite.

3. figurat Drept exclusiv pe care și-l arogă cineva.

– Din germana Monopol, limba franceza monopole.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MONOPÓL
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MONOPÓL:
MONOPÓL, monopoluri, substantiv neutru

1. Drept exclusiv al statului de a produce unele bunuri de consum și de a face comerț cu anumite mărfuri. Monopolul alcoolului. ▭ În Republica Populară Romînă comerțul exterior este monopol de stat. CONST. R.P.R. 13.

2. (În economia capitalistă) înțelegere, alianță, uniune de capitaliști care concentrează în mîna lor producția și desfacerea unei importante părți de produse cu scopul stabilirii unor prețuri ridicate și al unor profituri maxime. Principala bază economică a imperialismului este monopolul. LENIN, O. XXII 271.
♦ figurat Drept exclusiv pe care și-l arogă cineva. vezi privilegiu. Cel ce are plin stomacul Rîde de cel cu el gol, Traiul bun e luat, în fine, de bogați în monopol. DEMETRESCU, O. 43.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MONOPÓL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MONOPÓL:
MONOPÓL, monopoluri, substantiv neutru

1. Drept exclusiv al cuiva, de obicei al statului, de a dispune de ceva, de a efectua ceva; dominație într-un domeniu, într-una sau mai multe ramuri economice.
♦ (popular) Rachiu fabricat de o întreprindere care deține un monopol (1).

2. Privilegiu exclusiv, de drept și de fapt, pe care îl posedă un individ, o întreprindere sau un organism public de a fabrica, de a vinde sau de a exploata anumite bunuri sau servicii.
♦ Întreprindere mare sau uniune de întreprinderi care concentrează în mâna lor producția și desfacerea unor produse importante, cu scopul stabilirii unor prețuri mari și al obținerii unor profituri ridicate.

3. figurat Drept exclusiv pe care și-l arogă cineva.

– Din germana Monopol, limba franceza monopole.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MONOPÓL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MONOPÓL:
MONOPÓL substantiv neutru

1. Drept exclusiv asupra unor valori, asupra unor bunuri, asupra efectuării unor operații etc.

2. Întreprinderi foarte mari sau uniuni de întreprinderi care concentrează în mâinile lor o parte atât de importantă a producției, încât aceasta permite limitarea concurenței și stabilirea la mărfuri a unor prețuri ridicate, de monopol (1), ceea ce asigură obținerea de profituri foarte ridicate.

3. (figurat) Drept exclusiv pe care și-l arogă cineva. [plural -uri. / < limba franceza monopole < greacă monos

– unic, polein

– a vinde].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

MONOPÓL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MONOPÓL:
MONOPÓL substantiv neutru

1. drept exclusiv asupra unor valori, bunuri, asupra efectuării unor operații etc.

2. asociație de mari întreprinderi capitaliste care concentrează o parte importantă a producției și a desfacerii unui anumit fel de produse.

3. (figurat) drept exclusiv pe care și-l arogă cineva. (< germana Monopol, limba franceza monopole)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

MONOPÓL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MONOPÓL:
MONOPÓL monopoluri n.

1) Drept exclusiv; privilegiu special.

2) Mare întreprindere sau asociație de întreprinderi care concentrează producția și desfacerea produselor industriale cu scopul stabilirii unor prețuri mari și al obținerii unor profituri ridicate. /<germ. Monopol, limba franceza monopole
Forme diferite ale cuvantului monopol: monopoluri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

monopol
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru monopol:
*monopól n., plural urĭ (vgr. monopólion, despre mónos, singur, și poléo, vînd). Privilegiu de a vinde singur, neavînd nimenea altu dreptu de a maĭ vinde: statu are monopolu tutunuluĭ și altor articule. figurat Iron. Drept pe care ți-l arogĭ: acesta are monopolu deșteptăcĭuniĭ. vezi apalt.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

monopol
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru monopol:
monopol n.

1. dreptul de a vinde singur o marfă, de a exercita singur o industrie: în România Statul are monopolul tutunurilor, sărei, spirtoaselor etc.;

2. figurat drept ce-și arogă cineva;

3. loc ocupat excluziv de un mic număr.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

monopol
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru monopol:
monopól substantiv neutru, plural monopóluri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

monopol
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru monopol:
monopól substantiv neutru, plural monopóluri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'MONOPOL'
MONOPODIÁLMONOPÓDICMONOPODÍEMONOPÓDIUMONOPÓLmonopolárMONOPOLÍSMMONOPOLÍSTMONOPOLIZÁ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL monopol
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului monopol dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
MONOPÓL monopoluri n.

GRAMATICA cuvântului monopol?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului monopol.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul monopol poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul monopol sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul monopol are forma: monopóluri
VEZI PLURALUL pentru monopol la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE monopol?
Vezi cuvântul monopol desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul monopol?
[ mo-no-pol ]
Se pare că cuvântul monopol are trei silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Alcool rafinat?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a numai privind; numai după înfățișare, fără a-l fi cunoscut personal; b la repezeală
perioadă anterioară revoluției geologice care a dat continentelor forma actuală
alcool brut din care au fost îndepărtate impuritățile prin rectificare
desigur, neapărat
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app