 | as |
|
| Monoton [ mo-no-ton ] VEZI SINONIME PENTRU monoton PE ESINONIME.COM definiția cuvântului monoton în mai multe dicționareDefinițiile pentru monoton din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MONOTÓN: MONOTÓN, -Ă, monotoni, -e, adjectiv (Despre sunete, melodii etc.) Care are sau care păstrează mereu același ton; fără variații de ton. E o melodie înceată și monotonă, parcă slăvește liniștea și aerul limpede. SADOVEANU, O. VI 407. Bate toba cu degetele-n masă, amuzată ceasuri întregi de muzica monotonă. ARGHEZI, P. T. 123. Un timp se auzi numai țăcănitul monoton al roților. C. PETRESCU, vezi 9. ♦ figurat Care indispune prin lipsa de variație; plictisitor, uniform. De la Ruginoasa... pînă aproape de Izvora... aceeași cîmpie dreaptă, pustie, monotonă. REBREANU, R. I 116. Cît de monotoni vor trece anii vieții lui. EMINESCU, N. 36. Cîmpie fără margini ce arată ne-ncetat O vedere monotonă. ALEXANDRESCU, M. 261. • (Adverbial) Ploua monoton și trist afară și picuru streșinile fără întrerupere și obositor. SADOVEANU, O. VI 473. N-au coborît încă ploile cernute fără sfîrșit, monoton, împotmolind cărările. C. PETRESCU, S. 61. Forme diferite ale cuvantului monoton: monoton-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MONOTÓN, -Ă: MONOTÓN, -Ă adjectiv 1. (Despre sunete, melodii; adesea adverb) Care păstrează mereu același ton, lipsit de variere în intonație. ♦ (figurat) Uniform, fără variație; plictisitor. 2. (matematică; despre șiruri de numere sau despre funcții) Care este fie crescător, fie descrescător. [< limba franceza monotone, conform latina monotonus, greacă monotonos < monos – unic, tonos – ton]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MONOTÓN: MONOTÓN, -Ă adjectiv 1. (despre sunete, melodii etc.; și adverb) care păstrează mereu același ton, lipsit de varietate în intonație. 2. (figurat) uniform; monocord, plictisitor. 3. (matematică; despre funcții sau șiruri de numere) care este sau crescător sau descrescător. (< limba franceza monotone) Forme diferite ale cuvantului monoton: monoton-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru monoton: *monotón, -ă adjectiv (vgr. monótonos, despre mónos, singur, și tónos, ton; latina monótonus). Care e aproape numaĭ pe un singur ton: cîntec monoton. figurat Prea uniform, plicticos: stil monoton, vĭață monotonă. adverb În mod monoton: a vorbi monoton. Forme diferite ale cuvantului monoton: monoton-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MONOTÓN: MONOTÓN, -Ă, monotoni, -e, adjectiv (Despre glas, sunete, melodii; adesea adverbial) Care are sau care păstrează mereu același ton. ♦ figurat Care indispune, plictisește etc. prin lipsa de variație sau de varietate; uniform. – Din limba franceza monotone. Forme diferite ale cuvantului monoton: monoton-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MONOTÓN: MONOTÓN, -Ă, monotoni, -e, adjectiv (Despre sunete, melodii; adesea adverbial) Care are sau care păstrează mereu același ton. ♦ figurat Care indispune, plictisește etc. prin lipsa de variație sau de varietate; uniform. – Din limba franceza monotone. Forme diferite ale cuvantului monoton: monoton-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MONOTÓN: MONOTÓN monotonă (monotoni, monotone) 1) (despre sunete, melodii) Care păstrează mereu același ton; caracterizat prin același ton. 2) Care se caracterizează prin lipsă de variație; fără variații. /<fr. monotone Forme diferite ale cuvantului monoton: monotonă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MONOTON: MONOTON adjectiv 1. anost, banal, placid, plictisitor, uniform, (figurat) searbăd, (livresc figurat) tern. (O viață monoton.) 2. inexpresiv, neexpresiv, uniform, (figurat) monocord, plat. (Stil monoton.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru monoton: monoton a. 1. care e mai totdeauna pe acelaș ton: arie monotonă; 2. figurat prea uniform: orator monoton. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru monoton: monotón adjectiv masculin, plural monotóni; forme singular monotónă, plural monotóne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru monoton: monotón adjectiv masculin, plural monotóni; forme monotónă, plural monotóne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MONOTON' MONOTÍPmonotípicMONOTIPÍSTmonotipístăMONOTÓNMONOTONÍEMONOTONIZÁMONOTONIZÁREMONOTONIZÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL monoton Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului monoton dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MONOTÓN monotonă monotoni, monotone 1 despre sunete, melodii Care păstrează mereu același ton; caracterizat prin același ton. O viață monoton. Stil monoton. O viață monoton. |
GRAMATICA cuvântului monoton? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului monoton. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul monoton poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE monoton? Vezi cuvântul monoton desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul monoton?[ mo-no-ton ] Se pare că cuvântul monoton are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL monoton |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala cu răutate?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
