 | as |
|
| Mucenic [ mu-ce-nic ] VEZI SINONIME PENTRU mucenic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mucenic în mai multe dicționareDefinițiile pentru mucenic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MUCENIC: MUCENÍC, -Ă, mucenici, -e, substantiv masculin și forme (În religia creștină) 1. Martir din primele timpuri ale creștinismului. Oștean a fost și sfîntul Gheorghe și sfîntul Dimitrie și alți sfinți mucenici. CREANGĂ, A. 9. • (În comparații) Văd și pe Maria, sora lui Andrei, cu aeru-i de mucenică. SADOVEANU, O. VI 430. Și răbda Șandru, răbda ca un mucenic și bătaie și foame îndelungată. MIRONESCU, S. A. 60. 2. (La m,. plural ) Sărbătoare creștină pentru pomenirea celor patruzeci de martiri. ♦ Un fel de colăcei (preparați cu nuci sau cu miere) care se mănîncă în această zi; sfințișori. Ceasuri întregi, uneori toți ai casei răsucesc și împletesc de zor mucenicii, care sînt puși apoi unul lîngă altul pe tablale de lemn. CAMIL PETRESCU, O. I 183. Forme diferite ale cuvantului mucenic: mucenic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MUCENIC: MUCENÍC mucenicci m. 1) Persoană care îndură chinuri fizice sau morale pentru ideile, convingerile sale; martir. 2) (la începuturile creștinismului) Creștin ortodox care era supus la suferințe fizice pentru credință. 3) la plural termen bisericesc Sărbătoare creștină în amintirea celor patruzeci de mucenici din Sevastia. 4) Fiecare dintre cei patruzeci de colăcei în formă de opt, copți cu ocazia sărbătorii creștine pentru pomenirea celor patruzeci de martiri. /<sl. mučeniku Forme diferite ale cuvantului mucenic: mucenicci Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru mucenic: mucenic (muceníci), substantiv masculin – 1. Martir. – 2. (S. m. plural ) Sărbătoarea celor 40 de martiri din Sevastia, la 9 martie. – 3. Un fel de covrigi care se servesc de sărbătoarea Sf. Mucenici. limba sârbă mučenik (Tiktin; Candrea), din limba slavă (veche) mąčenikŭ (Cihac, II, 205), conform limba bulgară măčenik, conform muncă. – derivat muceni, verb (învechit, a martiriza); mucenicie (variantă mucenie), substantiv feminin (martiriu), din limba sârbă mučenje; mucenicesc, adjectiv (de mucenic); muceniță, substantiv feminin (martiră), din limba sârbă mučenica. Forme diferite ale cuvantului mucenic: muceníci Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mucenic: muceníc m. (sîrb. mučenik, limba rusă múčenik, vechea slavă mončenikŭ, despre monka, muncă. vezi muncă). Mártir al credințeĭ creștineștĭ. Colac făcut la sărbătoarea celor 40 de mucenicĭ (9 Martie), numit și sfințișor (Moldova) și bradóș (Olt.). – În Muntenia măcinic, (după limba bulgară mŭčenik). Fem. mucenică și (vechĭ, despre sîrb. mucenica, limba rusă múcenica) muceniță. Cp. cu ucenică. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mucenic: mucenic m. 1. martir: marele mucenic Dimitrie Hristos; Cei 40 de mucenici, sărbătoarea celor 40 de martiri din Sevastia, ce cade pe 9 Martie, și colacii ce se duc la biserică în acea zi; 2. colăcel fiert cu nuci pisate și cu miere (ce se face la această sărbătoare). [limba rusă MUČENIKŬ, literar cel ce sufere munca sau tortura pentru credința sa]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MUCENIC: MUCENÍC2, -Ă, mucenici, -ce, substantiv masculin, substantiv feminin 1. S. m. și forme Martir creștin din primele secole după Hristos; prin generalizare persoană care suferă, care se sacrifică pentru ideile, convingerile sale. 2. S. m. plural Sărbătoare creștină pentru pomenirea a patruzeci de martiri, care se prăznuiește la 9 martie. – Din limba slavă (veche) mučenikŭ. Forme diferite ale cuvantului mucenic: mucenic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MUCENIC: MUCENÍC2, -Ă, mucenici, -ce, substantiv 1. S. m. și forme Martir din primele timpuri ale creștinismului; prin generalizare persoană care suferă, care se sacrifică pentru ideile, convingerile sale. 2. S. m. plural Sărbătoare creștină pentru pomenirea a patruzeci de martiri, care se prăznuiește la 9 martie. – Din limba slavă (veche) mučenikŭ. Forme diferite ale cuvantului mucenic: mucenic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru MUCENIC: MUCENIC substantiv, termen calendaristic. 1. Mucenic pren. (Mus 11). 2. Mucinicu, Z. (AO XIV 104). 3. Măcenic, ard. (RA II 419); olt. (Sd XXII); Măcinic (Viciu 16); cu apoc. Măcin, t. 4. Macinic (Ard; Met 70). conform ital. Mocenigo, dogele. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MUCENIC: MUCENIC substantiv (termen bisericesc) 1. martir, (învechit) martor, mărturie, mărturisitor, otroc. (mucenic ortodox.) 2. (mai ales la plural ) sfințișor, sfînt, (regional) bradoș, brăduleț, brînduș. (De 9 martie se mănîncă mucenici.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mucenic: muceníc (martir, preparat culinar) substantiv masculin, plural muceníci Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mucenic: muceníc substantiv masculin, plural muceníci Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MUCENIC' MUCEGĂÍTmucegaiuMUCEGĂRÍTmuceníMUCENÍCMUCENÍCĂmucenicéscMUCENICÍMUCENICÍE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mucenic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mucenic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MUCENÍC mucenicci m. Mucenic ortodox. De 9 martie se mănâncă mucenici. Mucenic ortodox. De 9 martie se mănîncă mucenici. |
GRAMATICA cuvântului mucenic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mucenic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mucenic poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mucenic? Vezi cuvântul mucenic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mucenic?[ mu-ce-nic ] Se pare că cuvântul mucenic are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mucenic |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Gogoașă de mătase?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul mucenic are forma: muceníci
