 | as |
|
| Mugi [ mu-gi ] VEZI SINONIME PENTRU mugi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului mugi în mai multe dicționareDefinițiile pentru mugi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a mugi (forma la infinitiv) A mugi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MUGI: MUGÍ, persoană 3 mugește, verb IV. intranzitiv 1. (Despre vite cornute) A rage, a zbiera. Sîmbotina se zbătu în ștreang, mugi înfuriată. MIHALE, O. 509. Boii pășteau liniștiți și in răstimpuri verb reflexiv:eunul mugea prelung. AGÎRBICEANU, S. P. 115. Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. COȘBUC, P. I 47. ♦ (Despre cerb) A scoate un strigăt puternic și melodios în epoca de împreunare; a boncălui, a rage. ♦ figurat (Despre oameni) A striga puternic, a răcni. Atunci o pînză vînătă se ridică din valuri și un glas fioros mugește. DUNĂREANU, N. 30. Deodată numai iaca vedem în prund cîțiva oameni claie peste grămadă și unul din ei mugind puternic. CCREANGĂ, A. 8. Lăpușneanul mugind ca un taur... voi a se înturna cu fața spre părete. NEGRUZZI, S. I 165. 2. (Despre ape) A vui puternic, a clocoti (1), a hăui. Dunărea mugește mai tare. Cu ochii închiși te-ai crede într-un codru pe o vijelie cumplită. VLAHUȚĂ, O. A. II 115. Marea se răscoală mugind cu-nfuriere. NEGRUZZI, S. II 276. ♦ (Despre vînt, furtună) A vîjîi puternic, a urla, a vui. Vîntul mugește afară, zguduind ferestrele sălii. MACEDONSKI, O. IV 21. ♦ (Despre arme de foc) A bubui. O bubuire de pușcă mugi în tabăra lui Potocki. SADOVEANU, O. VII 11. Bateriile din toate părțile au mugit fără încetare toată ziua. ODOBESCU, S. III 595.- prezent industrie persoană persoana a treia singular: el / ea și: múge (COȘBUC, P. I 249, GOROVEI, c. 178). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MUGI: MUGÍ, persoană 3 mugește, verb IV. intranzitiv I. (Despre unele animale cornute) A scoate sunete prelungi, caracteristice; a zbiera, a rage. II. prin analogie 1. (Despre oameni) A striga puternic; a urla, a răcni. 2. (Despre unele instrumente muzicale, unelte etc.) A produce (prin lovire, frecare, explozie etc.) sunete puternice, supărătoare. ♦ (Despre arme de foc) A bubui puternic. 3. (Despre ape și despre vânt) A vui puternic; a urla. [prezent industrie persoană 3 și: múge] – latina mugire. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MUGI: MUGÍ, persoană 3 mugește, verb IV. intranzitiv I. (Despre unele animale cornute) A scoate sunete prelungi, caracteristice; a zbiera, a rage. II. prin analogie 1. (Despre oameni) A striga puternic; a urla, a răcni. 2. (Despre unele instrumente muzicale, unelte etc.) A produce (prin lovire, frecare, explozie etc.) sunete puternice, supărătoare. ♦ (Despre arme de foc) A bubui puternic. 3. (Despre ape și despre vânt) A vui puternic; a urla. [prezent industrie persoană 3 și: múge] – latina mugire. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru mugi: mugí (mugésc, mugít), verb – A rage, a zbiera, a urla. – Mr. mudzescu, mudzire. latina mūgῑre (Pușcariu 1118; Candrea-Dens., 1160; REW 5719), conform italiana muggire, vezi limba franceza muire. – derivat muget, substantiv neutru, ca răget, sunet, pocnet etc. (după Pușcariu 1119 și Candrea-Dens., 1161, direct din latina mūgῑtum), conform Byck-Graur, I, 20; mugitor, adjectiv (care mugește). Forme diferite ale cuvantului mugi: mugésc mugít Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MUGI: MUGI verb a rage, a zbiera, (învechit și regional) a rugi, (regional) a rîncăi, a rîncălui, (Transilvania) a băuni. (Vitele mugi.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mugi: mugí verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea mugéște, persoana a treia plural: ei / ele mugésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea mugeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural mugeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mugi: mugí (a mugi) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea mugéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea mugeá; conjunctiv prezent 3 să mugeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MUGI' mugéscMÚGETMUGHÉTMUGHINMUGÍmugicultúrăMUGILICULTÚRĂMUGILÍDMUGILÍDE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mugi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mugi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Vitele mugi. Vitele mugi. Mugí a mugi verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea mugéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea mugeá; conjunctiv prezent 3 să mugeáscă. |
GRAMATICA cuvântului mugi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mugi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mugi poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE mugi? Vezi cuvântul mugi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mugi?[ mu-gi ] Se pare că cuvântul mugi are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mugi |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Braț mort?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
