eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție mura


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Mură [ mu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU mură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului mura în mai multe dicționare

Definițiile pentru mura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a mura
Verbul: a mura (forma la infinitiv)
A mura conjugat la timpul prezent:
  • eu murez
  • tu murezi
  • el ea murează
  • noi murăm
  • voi murați
  • ei ele murează
VEZI VERBUL a mura CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MURĂ:
MÚRĂ, mure, substantiv feminin

1. Fructul comestibil, negru și lucios, asemănător cu smeura, al murului1. Văd în zori cum merg s-adune Mure fetele. COȘBUC, P. I 262. Ea culege fragi și mure De sub brazi, de prin tufari. ALECSANDRI, P. A. 154. Spun lămurit Cum au mers urșii la o bătaie Și cîte mure ei au jertfit. ALEXANDRESCU, M. 349. Frumos e badea la gură, Ca și roua de pe mură. HODOȘ, P. P. 62. (în metafore și comparații) Mai mare dragul să fi privit pe Davidică... cu ochii mari, negri ca murele și scînteietori ca fulgerul. CREANGĂ, A. 95. Din ochi negri îți dă mure, Ce știu mințile să fure. BELDICEANU, P. 85. Pentru ochi ca murele Ocolesc pădurile,.JARNÍK-BÎRSEANU, 18. Ochișorii lin, Mura cîmpului! ALECSANDRI, P. P.

3.
       • Expresia: (În construcție cu verbele «a da», «a pica», «a aștepta», «a verb reflexiv:ea» etc.) Mură în gură = fără muncă, fără oboseală, de-a gata. Cum să-i pice lui mură în gură o bucățică așa de bună. ISPIRESCU, M. vezi 35.

2. Mur1. Rugii murelor cu flori tîrzii și albe atîrnau între crăpăturile catifelate de mușchi. C. PETRESCU, S. 215. Acolo-n ochi de pădure, Lîngă trestia cea lină Și sub bolta cea senină Vom ședea în foi de mure. EMINESCU, O. I 54.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MURA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MURA:
MURÁ, murez, verb

I. tranzitiv

1. (Cu privire la varză, castraveți etc.) A ține într-o soluție de oțet sau în saramură, ca să se acrească. Din partea mea, v-aș lăsa să-i luați și toți [bureții], că doar n-am să-i murez. CONTEMPORANUL, VII 485.
       • reflexiv Castraveții s-au murat.

2. A conserva nutrețurile în stare suculentă printr-un proces de fermentare.

3. (Cu privire la plante textile) A pune la topit, a topi.
       • (reflexiv pasiv) Să ia de nevastă-o fată Ce știe inul să bată, Cînepă cum se murează. popular

4. figurat A uda. Era să plec la Neamțu... M-ar fi murat [ploaia] ca p-un cîine. DELAVRANCEA, A. 108.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MURA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MURA:
MURÁ, murez, verb

I. tranzitiv

1. A ține unele legume într-o soluție de oțet sau în saramură pentru a le face să se acrească și să se conserve.
♦ reflexiv (Despre unele legume ținute în oțet sau în saramură) A deveni acru și bun de mâncat; a se acri.

2. A conserva nutrețurile în stare suculentă printr-un proces de fermentare.

3. A muia în apă plantele textile (în cursul procesului de prelucrare); a pune la topit.

4. figurat A uda tare, până la piele.

– Din moare (derivat regresiv).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MURA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MURA:
MURÁ, murez, verb

I. tranzitiv

1. A ține unele legume într-o soluție de oțet sau în saramură pentru a le face să se acrească și să se conserve.
♦ reflexiv (Despre unele legume ținute în oțet sau în saramură) A deveni acru și bun de mâncat; a se acri.

2. A conserva nutrețurile în stare suculentă printr-un proces de fermentare.

3. A muia în apă plantele textile (în cursul procesului de prelucrare); a pune la topit.

4. figurat A uda tare, până la piele.

– Din moare (derivat regresiv).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

mura
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru mura:
múra (múre), substantiv feminin

– Prapur, mezenter.

– Mr. (a)mură. Probabil dintr-un latina *mula (Meyer, Neugr. St., III, 45; Pascu, I, 34; Candrea; conform Mușlea, Dacor., VIII, 212), conform albaneză muljë (după Capidan, Raporturile, 515, din albaneză), limba neogreacă μούλα, limba franceza mule. derivat din greacă μύλη (Giuglea, LL, II, 46) este mai puțin probabilă.

– Din limba română provine limba bulgară mura (Romansky 121; Capidan, Raporturile, 209).
Forme diferite ale cuvantului mura: múre

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

MURĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MURĂ:
MÚRĂ substantiv feminin (marină)

1. parâmă care fixează colțul de vânt al unei vele (la velierele mari).

2. parâmă care întinde spre pupă colțul de jos al velei.
mura la tribord (sau la babord) = poziție a unui velier care primește vântul din tribord (babord). (< italiana mura)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

mura
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru mura:
murá, murez, verb tranz, reflexiv –

1. A ține legumele în saramură pentru a le conserva.

2. A muia lutul în apă înainte de operația de frământare (în industria ceramicii).

3. (figurat) A (se) uda până la piele.

– derivat regr. din moale (DEX, MDA).

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua

MURĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MURĂ:
MÚRĂ substantiv feminin (marină)

1. Manevră curentă prin care colțul de jos al unei vele se întinde spre proră.

2. Expresie folosită pentru a arăta poziția velierului în raport cu vântul. [< italiana mura].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

mura
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru mura:
mura, murez I vezi t. (eufem.) a uda cu urină (mai ales un așternut, scutece etc.). II vezi r. (eufem.

– despre copiii mici) a urina (în pat, în scutece etc.).

Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

mură
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mură:


3) *múră forme, plural e și ĭ ca gurĭ (it. mura). marină Funia care ține fix vîrfu anteneĭ la prora bărciĭ și care se numește și banie. vezi scotă.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

MURĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru MURĂ:
MURĂ substantiv

1. Mura, Ioan, act.;

– forme (Băl I).

2. Murea (B răz 47).

3. Cu alte sufixe: Murinel, moșn. (17 B III 4); Murașa b. (16 A I 10).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

mură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mură:
mură forme

1. rodul murului;

2. trecut dudă: ochi negri ca murele;

3. plural murele gâtului, amigdale;

4. rânză (la bou). [latina MORA].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MURĂ:
MÚRĂ2, mure, substantiv feminin (regional; mai ales la plural ) Glandă, ganglion de la pieptul sau de la gâtul unor animale.

– conform albaneză mullë.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MURĂ:
MÚRĂ3, mure, substantiv feminin Parâmă folosită pentru a trage spre proră colțurile inferioare ale velelor pătrate.

– Din italiana mura.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MURĂ:
MÚRĂ2, mure, substantiv feminin (regional; mai ales la plural ) Glandă, ganglion de la pieptul sau de la gâtul unor animale.

– conform albaneză mullë.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MURĂ:
MÚRĂ3, mure, substantiv feminin Parâmă folosită pentru a trage spre proră colțurile inferioare ale velelor pătrate.

– Din italiana mura.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MURĂ:
MÚRĂ murae forme Fructul murului. * Mura-n-gură ceva obținut fără osteneală, de-a gata. /< latina mora
Forme diferite ale cuvantului mura: murae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

mură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mură:
mură forme saramură în care se pune varza ce se înăcrește pentru iarnă. [Moldova moare = latina MURIA].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

mură
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mură:


2) múră forme, plural e și ĭ ca gurĭ (orig. nest.). Muntenia Mesenter (în măcelărie).

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

mură
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru mură:
múră2 substantiv feminin singular (regional) saramură în care se pune varza la acrit pentru iarnă.
Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme

mură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mură:
múră (glandă, fruct, parâmă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat múrei; plural múre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

MURĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MURĂ:
MÚRĂ substantiv verbal dudă, pipotă, rânză, saramură, stomac măcinător.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

MURA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MURA:
MURA verb

1. a saramura. (A mura legume.)

2. a (se) acri. (Varza s-a mura.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

mura
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mura:
murá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu muréz, persoana a treia singular: el / ea și plural mureáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

mură
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mură:
mură substantiv verbal DUDĂ. PIPOTĂ. RÎNZĂ. SARAMURĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

mură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mură:
múră substantiv feminin, genitiv dativ articulat múrei; plural múre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

mura
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mura:
murá (a mura) verb, indicativ prezent 3 mureáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

MURĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MURĂ:
MÚRĂ substantiv (botanică) (regional) pomiță.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

MURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MURĂ:
MURĂ substantiv (botanică) (regional) pomiță.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

MURA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MURA:
MURÁ verb vezi topi.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

mura
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mura:
mura verb vezi TOPI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'MURA'
munúnămunúșăMUQDISHOMURMURÁMURABÍTMURADMURAHÁȘmuraház

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL mura
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
MÚRĂ murae forme Fructul murului.
A mura legume.
Varza s-a mura.
A mura legume.
Varza s-a mura.
Murá a mura verb, indicativ prezent 3 mureáză.

GRAMATICA cuvântului mura?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mura.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul mura poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul mura sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul mură are forma: múre
  • group icon La plural verbul mura se conjugă: ei ele mureáză
VEZI PLURALUL pentru mura la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE mură?
Vezi cuvântul mură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mură?
[ mu-ră ]
Se pare că cuvântul mură are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL mura
Inţelegi mai uşor cuvântul mura dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Mură în gură = fără muncă, fără oboseală, de-a gata
♦ mura la tribord sau la babord = poziție a unui velier care primește vântul din tribord babord
Moldova moare = latina MURIA

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL mura

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Act de acuzare?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a a nu ști nimic, a nu avea nici o idee despre ceva; b a nu-și face griji, a nu-i păsa de ceva
a fi într-o continuă stare de neliniște, de teamă
concluzie scrisă întocmită de organele judiciare spre a dovedi vinovăția cuiva
a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app