 | as |
|
| Musafir [ mu-sa-fir ] VEZI SINONIME PENTRU musafir PE ESINONIME.COM definiția cuvântului musafir în mai multe dicționareDefinițiile pentru musafir din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MUSAFIR: MUSAFÍR, musafiri, substantiv masculin Persoană venită în vizită la cineva sau căreia i se oferă verb reflexiv:emelnic ospitalitate; oaspete, invitat. Musafirul a spus că, fiind obosit de atîta drum cît făcuse, are nevoie de odihnă. CARAGIALE, P. 127. Poruncește... să-l culce în niște case nelocuite, unde culca pe toți musafirii, cari veneau așa nitam-nisam. CREANGĂ, P. 301. Toderică... se bucură că-i veniră musafiri. NEGRUZZI, S. I 82. – Variantă: mosafír (GALACTION, O. I 102, REBREANU, R. I 20) substantiv masculin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru musafir: musafír (musafíri), substantiv masculin – Invitat, oaspete. – Variante mosafir. Mr. musafir. limba turcă (arab.) müsafir (Roesler 599; Lokotsch 1510a; Ronzevalle 161), conform limba neogreacă μουσαφίρης, albaneză musafir. – derivat musafirlîc, substantiv neutru (învechit, vizită), din limba turcă müsarfirlik. Forme diferite ale cuvantului musafir: musafíri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MUSAFIR: MUSAFÍR, -Ă, musafiri, -e, substantiv masculin și forme Persoană care vizitează pe cineva sau căreia i se oferă verb reflexiv:emelnic ospitalitate; oaspete, invitat. [Variante: mosafír, -ă substantiv masculin și forme] – Din limba turcă misāfir. Forme diferite ale cuvantului musafir: musafir-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MUSAFIR: MUSAFÍR, -Ă, musafiri, -e, substantiv masculin și forme Persoană care vizitează pe cineva sau căreia i se oferă verb reflexiv:emelnic ospitalitate; oaspete, invitat. [Variante: mosafír, -ă substantiv masculin și forme] – Din limba turcă misāfir. Forme diferite ale cuvantului musafir: musafir-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru musafir: musafír și (sud) mosafír m. (în turcă musafir, misafir, despre ar. müsafir, călător, musafir, despre sefer, călătorie; limba neogreacă musafiris. vezi sefertas). Oaspete, acela care vine în vizită saŭ e învitat. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru musafir: musafir m. 1. oaspete: toți musafirii cari veniau așa netam-nesam Hristos; 2. cel poftit la o masă: să cânte când or veni musafirii AL. [în turcă MUSAFIR, literar călător]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MUSAFIR: MUSAFIR substantiv invitat, oaspete, (rar) vizitator, (regional) vindic, (prin Banat și Transilvania) gost, ospecioi. (A avut musafiri de seamă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MUSAFIR: MUSAFÍR musafiră (musafiri, musafire) m. și forme Persoană care vine în musafirie (la cineva sau undeva); oaspete. /<turc. musafir Forme diferite ale cuvantului musafir: musafiră Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru musafir: musafír substantiv masculin, plural musafíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru musafir: musafír substantiv masculin, plural musafíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'MUSAFIR' musacéeMusaeMusaeusMUSAFEREÁMUSAFÍRmusafírăMUSAFIRLẤCmusafirlấcmusafirlî́c |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL musafir Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului musafir dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A avut un musafir de seamă. A avut musafiri de seamă. MUSAFÍR musafiră musafiri, musafire m. |
GRAMATICA cuvântului musafir? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului musafir. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul musafir poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE musafir? Vezi cuvântul musafir desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul musafir?[ mu-sa-fir ] Se pare că cuvântul musafir are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL musafir |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Adverbial sau substantivat câr-mâr?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul musafir are forma: musafíri
