eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție mustrare


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Mustrare [ mus-tra-re ]
VEZI SINONIME PENTRU mustrare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului mustrare în mai multe dicționare

Definițiile pentru mustrare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MUSTRARE:
MUSTRÁRE, mustrări, substantiv feminin

1. Acțiunea de a mustra și rezultatul ei; dojana, reproș. Tonul ei de mustrare dovedește că nu mă mai respectă. IBRĂILEANU, A. 45. La blinda ta mustrare simt glasul cum îmi seacă. EMINESCU, O. I 91. Fără a le face cea mai mică mustrare, Radu făcu semn. să-l deie pe mînile călăului. NEGRUZZI, S. I 108.
♦ Sancțiune aplicată unui salariat.

2. Părere de rău, remușcare, căință. Cu fiecare privire ea primea în inimă săgeata unei nesfîrșite mustrări. SADOVEANU, M. 124. Liber de mustrări Lăsa oricare patimi... Să-i treacă peste frunte. MACEDONSKI, O. I 267. Mai multă mustrare am simțit in cugetul meu decît oricînd. CREANGĂ, A. 70. Mulți sînt ca nisipul mării, Mulți ca ghearele mustrării. ALECSANDRI, P. II

14.
       • Expresia: Mustrare de cuget (sau de conștiință) sau mustrare a cugetului (sau a conștiinței) = remușcare. Te îmbia cu un susan, ca să fie liber să ronțăie și el, fără mustrare de conștiință. PAS, Z. X 165. Așa vorbesc și spun Poveștile, că-n urmă mustrarea conștiinței S-a prins de el. COȘBUC, P. II 184. Își trecea zilele în lacrimi și în rugăciuni, ca și cînd o mare mustrare de cuget o gonea. BOLINTINEANU, O. 349.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MUSTRARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MUSTRARE:
MUSTRARE s.

1. certare, dojenire, (popular) sfădire. (mustrare cuiva.)

2. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, observație, reproș, (popular și fam.) beșteleală, muștruluială, ocară, (învechit și regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) șmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învățătură, preobrăzitură, probozire, răpște, remonstrare, zabrac, (familial figurat) săpuneală, scuturătură. (mustrare pe care a primit-o l-a cumințit.)

3. căință, pocăință, regret, remușcare, părere de rău, (rar) penitență, pocăială, (învechit) înfrîngere, pocaianie, (franțuzism învechit) repentir. (Simte o sinceră mustrare pentru cele făcute.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

MUSTRARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MUSTRARE:
MUSTRÁRE, mustrări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) mustra și rezultatul ei; dojană.
♦ Sancțiune disciplinară care constă în notificarea scrisă făcută unui angajat care nu și-a îndeplinit obligațiile de serviciu și căruia i se recomandă să ia măsuri de îndreptare.
       • Mustrare de conștiință = (mai ales la plural ) părere de rău, remușcare, căință.

– vezi mustra.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MUSTRARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MUSTRARE:
MUSTRÁRE, mustrări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) mustra și rezultatul ei; dojană.
♦ Sancțiune disciplinară care constă în notificarea scrisă făcută unui angajat care nu și-a îndeplinit obligațiile de serviciu și căruia i se recomandă să ia măsuri de îndreptare.
       • Mustrare de conștiință = (mai ales la plural ) părere de rău, remușcare, căință.

– vezi mustra.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

mustrare
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru mustrare:
mustráre forme, plural ărĭ. Acțiunea de a mustra, imputare severă, reprimandă. Mustrare de cuget, remușcare, mare căință p. o faptă rea.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

MUSTRARE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MUSTRARE:
MUSTRÁRE mustrareări forme

1) vezi A MUSTRA.

2) Sancțiune administrativă disciplinară aplicată cuiva. /v. a mustra
Forme diferite ale cuvantului mustrare: mustrareări

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

MUSTRARE
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru MUSTRARE:
MUSTRARE perdaf, probozeală, săpuneală, scărmăneală, șmotru.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

mustrare
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru mustrare:
mustrare forme imputare aspră: mustrare de cuget, remușcare.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

mustrare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mustrare:
mustráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mustrării; plural mustrări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

mustrare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mustrare:
mustráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat mustrắrii; plural mustrắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Mustrare
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Mustrare:
Mustrare ≠ laudă
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'MUSTRARE'
mustopítăMUSTÓSmuștrMUSTRÁMUSTRÁREMUSTRĂTÓRMÚSTRUMUSTRUÍMUȘTRULUÍ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Mustrare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mustrare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Mustrare cuiva.
Mustrare pe care a primit-o l-a cumințit.
Simte o sinceră mustrare pentru cele făcute.
MUSTRÁRE mustrareări forme 1 vezi A MUSTRA.

GRAMATICA cuvântului Mustrare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mustrare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Mustrare poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Mustrare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul mustrare are forma: mustrări
VEZI PLURALUL pentru Mustrare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE mustrare?
Vezi cuvântul mustrare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mustrare?
[ mus-tra-re ]
Se pare că cuvântul mustrare are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Mustrare
Inţelegi mai uşor cuvântul mustrare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Mustrare de cuget sau de conștiință sau mustrare a cugetului sau a conștiinței = remușcare
Mustrare de conștiință = mai ales la plural părere de rău, remușcare, căință
Mustrare de conștiință = mai ales la plural părere de rău, remușcare, căință

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Mustrare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Tontoroi substantiv neutru în expresie a juca sau a sări tontoroiul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
situație excepțională, la extremă, aparent fără ieșire, care impune luarea fără întârziere a unei hotărâri radicale
ultimul pahar
a juca sau a dansa cu mișcări bruște și cu sărituri, fără ritm; a țopăi
a năvăli
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app