 | as |
|
| Muză [ mu-ză ] VEZI SINONIME PENTRU muză PE ESINONIME.COM definiția cuvântului muza în mai multe dicționareDefinițiile pentru muza din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MUZĂ: MÚZĂ, muze, substantiv feminin 1. (În mitologia clasică) Fiecare dintre cele 9 zeițe ocrotitoare ale artelor și ale științelor; (în special) zeița poeziei care inspiră pe poeți. O, muză, vino și mă-nspiră. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 118. ♦ figurat Femeie iubită de un poet și care îl inspiră. • (În invocațiile poeților antici și, prin imitație, la poeții moderni) Prin ce ținuturi rătăcești Pribeagă? în care grotă din povești Ai hibernat o vară-ntreagă?... O, muza mea. TOPÎRCEANU, P. 195. Muză, ce lui Omir odinioară Cînta și Vatrahomiomahia, Cîntă și mie, fii bunișoară, Toate cîte făcu țigănia. BUDAI-DELEANU, Ț. 71. 2. figurat Izvorul inspirației poetice, precum și însăși inspirația. Gîze, flori întîrziate, Muza mea satirică V-a-nchinat de drag la toate Cîte-o strofă lirică. TOPÎRCEANU, 52. Să mă vezi umblînd pe cîmpuri, rătăcit cu muza mea, Și vînînd cîte-o idee, cîte-o rimă, un cuvînt, Cînd pîn lună și pîn stele, cînd pe cer și pe pămînt. ALEXANDRESCU, P. 52. 3. (Învechit) Poezie, literatură. Era pe verb reflexiv:emea cînd muza romînească abia gîngăvea. SADOVEANU, E. 225. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru muză: *múză forme, plural e (latina musa, despre vgr. mûsa). mitologie Zeiță care proteja artele, literele și științele. figurat Poezie: a cultiva muzele. Inspirațiune poetică: ĭ-a venit muza. Geniŭ poetic: muza luĭ Alexandri. – Eraŭ noŭă muze, fiice ale luĭ Joĭe și ale Mnemosineĭ, și anume: Clio, a istoriiĭ; Eŭterpe, a muziciĭ; Talia (vgr. Tháleia, latina Thalia), a comediiĭ; Melpomena (vgr. -éne, latina -ómene), a tragediiĭ; Terpsihora (vgr. -ore, latina -ichora), a dansuluĭ; Erato (vgr. Erató, latina érato), a elegiiĭ; Polimnia, a poeziiĭ lirice; Urania (vgr. -ía, latina -ánia), a astronomiiĭ, și Calíope (vgr. -ópe, latina -iope), a elocŭențeĭ și poeziiĭ eroice. Ele locuĭaŭ cu Apóline în Parnas, Pind și Elicone. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MUZĂ: MÚZĂ (< latina, italiana , limba franceza , limba neogreacă, germană) substantiv feminin (în mitologia greacă) Fiecare dintre divinitățile alegorice, ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și științelor, considerate fiice ale lui Zeus și ale Mnemosinei: Caliope, muza poeziei epice și a elocinței; Clio, muza instoriei; Erato, muza poeziei erotice; Euterpe, muza poeziei lirice și a muzicii; Melpomene, muza tragediei; Polimnia, muza imnurilor; Talia, muza comediei; Terpsihora, muza dansului; Urania, muza astronomiei. ♦ prin extensie Izvor de inspirație poetică; inspirația însăși. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MUZĂ: MÚZĂ, muze, substantiv feminin 1. (În mitologia greacă) Fiecare dintre cele nouă divinități alegorice ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și ale științelor, considerate fiice ale lui Zeus și ale Mnemosinei; specializare zeiță a poeziei, care inspiră pe poeți. 2. Inspirație poetică. 3. (livresc) Poezie, literatură. – Din latina, italiana musa, limba franceza muse, limba neogreacă músa, germana Muse. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru muză: múză, muze substantiv feminin (mitol.) Fiecare dintre cele nouă fiice ale lui Zeus și Mnemosina (Clio, Euterpe, Talia, Melpomena, Terpsihora, Erato, Polimnia, Urania și Caliopa), considerate ocrotitoare și inspiratoarele artelor și științelor; specializare zeiță a poeziei, care inspiră pe poeți. – Din latina, italiana , greacă musa, limba franceza muse, germana Muse. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MUZĂ: MÚZĂ, muze, substantiv feminin 1. (mitol.) Fiecare dintre cele nouă divinități alegorice ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și ale științelor; specializare zeiță a poeziei, care inspiră pe poeți. 2. Inspirație poetică. 3. (livresc) Poezie, literatură. – Din latina, italiana musa, limba franceza muse, limba neogreacă músa, germana Muse. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MUZĂ: MÚZĂ substantiv feminin 1. (mitologie greacă) fiecare dintre cele nouă zeițe ocrotitoare ale artelor și științelor; (prin extensie) zeița poeziei, inspiratoare a poeților. • (figurat) femeie iubită de un poet, pe care îl inspiră. 2. (figurat) inspirație poetică. (< latina, italiana musa, limba franceza muse, germana Muse) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru muză: muză forme mitologie fiecare din cele nouă zeițe, fiice ale lui Jupiter si ale Mnemozinei, cari prezidau artele liberale; 2. figurat poezie: a cultiva muzele; 3. inspirațiune poetică; 4. geniul fiecărui poet, caracterul poeziei sale: muza-i e ușoară și sglobie. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Muză: Muză forme mitologie Cele nouă Muze: Clio, Muza istoriei; Euterpe, a muzicei; Thalia, a comediei; Melpomena, a tragediei: Terpsicora, a danțului; Erato, Muza elegiei; Polimnia, a poeziei lirice; Caliope, a poeziei epice; și Urania, a astronomiei. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MUZĂ: MÚZĂ muzae forme 1) Zeiță a poeziei, inspiratoare a poeților. 2) Izvor al inspirației poetice. 3) livresc Operă poetică. 4) Inspirație poetică, evocată de o femeie considerată ideală. /<lat., italiana musa, limba franceza muse, germana Muse Forme diferite ale cuvantului muza: muzae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MUZĂ: MÚZĂ substantiv feminin Fiecare dintre cele nouă zeițe, fiice ale lui Zeus, care ocroteau artele și științele; (prin extensie) zeița poeziei, inspiratoare a poeților. ♦ (figurat) (Izvor de) inspirație poetică. [< latina musa]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru muză: múză (múze), substantiv feminin – Zeiță a poeziei. în franceză muse. – derivat muzeu, substantiv neutru, din limba franceza musée. Forme diferite ale cuvantului muza: múze Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru muză: múză substantiv feminin, genitiv dativ articulat múzei; plural múze Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru muză: múză substantiv feminin, genitiv dativ articulat múzei; plural múze Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Muză: Muză vezi Hamza II 7. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
CUVINTE APROPIATE DE 'MUZA' MUȚUNÁCHImuturézmuțuțúimutuzuíMÚZĂMuzeMUZEÁLmuzechereáMUZEÍSTIC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Muză Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului muză dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MÚZĂ muzăe forme 1 Zeiță a poeziei, inspiratoare a poeților. |
GRAMATICA cuvântului Muză? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului muză. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Muză poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE muză? Vezi cuvântul muză desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul muză?[ mu-ză ] Se pare că cuvântul muză are două silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Teoria jocurilor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul muză are forma: múze
