eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție neastimpar


PROPOZIȚIIEXPRESII GRAMATICĂSILABE
Neastî́mpăr [ nea-s-tî́-mpăr ]
VEZI SINONIME PENTRU neastî́mpăr PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului neastimpar în mai multe dicționare

Definițiile pentru neastimpar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru NEASTÎ́MPĂR:
NEASTÎ́MPĂR substantiv neutru Lipsă de astîmpăr, de calm; neliniște, impaciență, agitație. S-a dus să-și ucidă neastîmpărul și nerăbdarea prin cele păduri cu fiare de vînat. GALACTION, O. I 71. Margareta, în neastîmpărul așteptării, trecea mereu prin sală și făcea zgomot. VLAHUȚĂ, O. A. 123. Fetele și nevestele ardeau de neastîmpăr să vază găteala de mireasă a Martei. SLAVICI, N. I 99. Episoade caracteristice din viața plină de neastîmpăr a vînătoarei celei mari. ODOBESCU, S. III 78.
       • locuțiune adjectiv În neastîmpăr = în veșnică mișcare, nepotolit. Iarna veni viforoasă și plină de semne de spaimă. Pînă și marea-n neastîmpăr

– acum amorțise la țărmuri. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 100.
       • Locuţiune adverbiala Cu neastîmpăr = agitat, tulburat, neliniștit. Toți mesenii lui se mișcară cu neastîmpăr, fiindcă pricepeau acum că din acest răspuns li se hotărăște soarta. C. PETRESCU, R. DR.

11. Flămînzilă și Setilă... așteptau cu neastîmpăr, fiind rupți în coș de foame și de sete. CREANGĂ, P. 261.

– Variantă: nestî́mpăr (ANGHEL-IOSIF, C. L. 170) substantiv neutru

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

NEASTÎMPĂR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru NEASTÎMPĂR:
NEASTÎMPĂR s.

1. agitație, febrilitate, încordare, înfrigurare, neliniște, nerăbdare, tensiune. (neastimpar plecării la drum.)

2. agitație, frămîntare, neliniște, zbucium, (livresc) impaciență. (Stare de neastimpar sufletesc.)

3. nerăbdare, nervozitate, (livresc) impaciență. (Dă semne de neastimpar.)

4. vioiciune, voioșie, zburdălnicie, (rar) zburdare, (învechit) zburdăciune. (Copil plin de neastimpar.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

neastî́mpăr
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru neastî́mpăr:
neastî́mpăr n., plural urĭ și neastîmpăráre (ea 2 silabe) forme Neliniște, agitațiune. Zburdălnicie.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești


CUVINTE APROPIATE DE 'NEASTIMPAR'
neastâmpărătórneastâmpărătúrăNEAȘTEPTÁTneașteptáteneastî́mpărneastîmpărátneastấmpărNeaț/ăNEATACÁBIL

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL neastî́mpăr
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului neastî́mpăr dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Neastî́mpăr plecării la drum.
Stare de neastî́mpăr sufletesc.
Dă semne de neastî́mpăr.
Copil plin de neastî́mpăr.

GRAMATICA cuvântului neastî́mpăr?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului neastî́mpăr.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul neastî́mpăr poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul neastî́mpăr sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE neastî́mpăr?
Vezi cuvântul neastî́mpăr desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul neastî́mpăr?
[ nea-s-tî́-mpăr ]
Se pare că cuvântul neastî́mpăr are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL neastî́mpăr
Inţelegi mai uşor cuvântul neastî́mpăr dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
locuțiune adjectiv În neastîmpăr = în veșnică mișcare, nepotolit
Locuţiune adverbiala Cu neastîmpăr = agitat, tulburat, neliniștit

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Clorhidric adjectiv în sintagma acid clorhidric?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a locuțiune adjectiv de proporții reduse; b locuțiune adverbiala pe plan restrâns, limitat; în mic
prezentare în scris a obiectelor și capitolelor fiecărei discipline predate într-o instituție de învățământ
gaz incolor cu miros înțepător, rezultat din combinarea clorului cu hidrogenul sau prin acțiunea acidului sulfuric asupra sării de bucătărie, cu numeroase întrebuințări în industria chimică
în număr foarte mare, cu duiumul
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app