eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție necaz


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Necaz [ ne-caz ]
VEZI SINONIME PENTRU necaz PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului necaz în mai multe dicționare

Definițiile pentru necaz din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru NECAZ:
NECÁZ, necazuri, substantiv neutru

1. Supărare, amărăciune, suferință. Nerăbdător să-i aflu necazul, l-am îndemnat să coboare cîțiva pași, lîngă izvor. C. PETRESCU, S. 172. Sub bătaia trandafirie a razelor soarelui, necazul i se risipi. BASSARABESCU, substantiv neutru 133. [Petrec] tot cu dor și cu necaz Și cu lacrimi pe obraz! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 101.
       • Expresia: La necaz = a) în momente de supărare, cînd e supărat. Camarazii erau oameni cumsecade, care își credeau la necaz. CAMIL PETRESCU, U. N.

7. La necaz, spune omul multe. CARAGIALE, O. III 36; b) într-un moment critic, în primejdie. Auzit-ați de-un viteaz Care veșnic șede treaz Cît e țeara la necaz? ALECSANDRI, P. P. 214. A face haz de necaz vezi haz.
♦ Neajuns, neplăcere, impas. Cînd nu m-ai ascultat, numai necazuri am avut. REBREANU, R. I 280. Aveau odată un vițel; îl scoseseră din necaz

– se prăpădise vaca și rămăsese bietul fără țîță. CARAGIALE, O. I 308. Voi să-l scutesc... de necazurile și primejdiile călătoriei. ISPIRESCU, L. 21.

2. Mînie, furie, pornire împotriva cuiva, ciudă, pică. Se turbură de necaz și nu mai vedea înaintea ochilor. ISPIRESCU, L. 27. Ca și Gogol, într-o pornire de drăgăstos necaz, aș sfîrși și eu zicînd: «dracul să vă ia, cîmpiilor, că mult sînteți frumoase!». ODOBESCU, S. III 20. Vărsa sudori de necaz. NEGRUZZI, S. I 89.
       • locuțiune prepoziție În necazul cuiva = cu intenția de a supăra, de a mînia (pe cineva), în ciuda cuiva.
       • Expresia: A avea necaz (pe cineva) = a fi supărat (pe cineva), a purta (cuiva) pică, a purta (cuiva) sîmbetele. Avea chiar necaz pe oamenii care se uitau la el cu milă. VLAHUȚĂ, O. A. I 120. M-aș face un flutur ușor... M-aș pune pe-o floare de crin Să-i beau suflețelul din sîn Căci am eu pe-o floare necaz. EMINESCU, O. IV

5. A-i fi (cuiva) necaz = a-i fi ciudă, a-i părea rău (de ceva). Scăpa de data asta Pirgu și mi-era necaz deoarece n-aveam ochi să-l văd. M.

I. CARAGIALE, C.

11. Nu știu ce-avea fata, că-i era necaz Și umbla der colo pînă colo beată. COȘBUC, P. I 244. Nu ți-e necaz cînd te izbește un armăsar, Ci cînd te trîntește un măgar. PANN, la TDRG. A(-i) face (cuiva) în necaz = a supăra intenționat (pe cineva), a face în ciudă (cuiva), a-l întărîta.

– plural și: (neobișnuit) necaze (NEGRUZZI, S. I 192).

– Variantă: năcáz (SADOVEANU, O. V 16, CREANGĂ, P. 7, JARNÍK-BÎRSEANU, despre 175) substantiv neutru

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

NECAZ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru NECAZ:
NECAZ s.

1. amărăciune, întristare, mîhnire, supărare, tristețe, (învechit și popular) obidire, (popular) obidă, (învechit și regional) scîrbă, (Transilvania, Moldova și Bucovina) bănat, (învechit) mîhneală, mîhniciune, scîrbie, (figurat) cătrănire. (Încă nu i-a trecut necaz.)

2. neplăcere, supărare, (învechit și popular) price, (învechit) săblaznă, scădere, siclet. (Multe necazuri a avut de îndurat.)

3. păs, supărare. (Și-a spus pe îndelete necaz.)

4. greu, greutate, impas, încercare, vicisitudine. (A trecut cu bine un mare necaz.)

5. greutate, încercare, nevoie, suferință, vicisitudine, (învechit) ispită. (A trecut prin multe necazuri.)

6. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, (învechit și popular) poznă, răutate, (popular) alagea, daraveră, păcat, ponos, potcă, poticală, zăduf, (învechit și regional) nacafa, nagodă, (regional) dănănaie, încurcală, năzbîcă, năzdrăvănie, păcostenie, șugă, șugubină, toroapă, (prin Moldova) bacală, (Transilvania) bai, (Banat, Maramures și Bucovina) bedă, (Moldova) chichion, (Olt. și Banat) cotoarbă, (Olt., Banat și Transilvania) dabilă, (învechit) nesosință, nevoință, patimă, satara, stenahorie. (Ce necaz a căzut pe el!)

7. enervare, irascibilitate, iritabilitate, iritare, iritație, nervozitate, supărare, surescibilitate, surescitare, (popular) năduf. (Stare de necaz trecătoare.)

8. ciudă, gelozie, invidie, picî, pizmă, pornire, ranchiună, (rar) înciudare, (popular) năduf, obidă, pizmuire, pofidă, (învechit, regional și fam.) parapon. (învechit și regional, în Bucovina) băsău, (învechit și regional) măraz, scîrbă, (regional) pildă, zăcășeală, zăcășie, (prin Moldova) bănat, (Transilvania) dîcă, (Banat și Olt.) inat, (Moldova) poxie, (învechit) patos, răpștire, rîvnire, zavistie, zavistnicie, (familial) boală. (Îl roade necaz; simte un necaz nestăpînit pe...)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

NECAZ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru NECAZ:
NECÁZ, necazuri, substantiv neutru

1. Stare a celui necăjit; supărare, mâhnire, tristețe, amărăciune; suferință.
       • Expresia: La necaz = în momente de supărare; într-un moment critic, în primejdie.

2. Ceea ce provoacă cuiva o suferință fizică sau morală; neajuns, neplăcere, impas; (la plural ) încercări, greutăți.

3. Pornire împotriva cuiva; mânie, furie, ciudă, pică.
       • locuțiune prepoziție În necazul (cuiva) = cu intenția de a supăra (pe cineva).
       • A avea necaz (pe cineva) = a fi supărat (pe cineva), a purta (cuiva) pică. A-i fi (cuiva) necaz = a-i fi ciudă, a-i părea rău (de ceva). A-i face (cuiva) în necaz = a supăra (pe cineva) intenționat. De necaz = ca ripostă la o nemulțumire; pentru a-și exprima ciuda, mânia. [Variante: (regional) năcáz substantiv neutru]

– conform limba slavă (veche) nakazŭ.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

NECAZ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru NECAZ:
NECÁZ, necazuri, substantiv neutru

1. Stare a celui necăjit; supărare, mâhnire, tristețe, amărăciune; suferință.
       • Expresia: La necaz = în momente de supărare; într-un moment critic, în primejdie.

2. Ceea ce provoacă cuiva o suferință fizică sau morală; neajuns, neplăcere, impas; (la plural ) încercări, greutăți.

3. Pornire împotriva cuiva; mânie, furie, ciudă, pică.
       • locuțiune prepoziție în necazul (cuiva) = cu intenția de a supăra (pe cineva). A avea necaz (pe cineva) = a fi supărat (pe cineva), a purta (cuiva) pică. A-i fi (cuiva) necaz = a-i fi ciudă, a-i părea rău (de ceva). A-i face (cuiva) în necaz = a supăra (pe cineva) intenționat. De necaz = ca ripostă la o nemulțumire; pentru a-și exprima ciuda, mânia. [Variante: (regional) năcáz substantiv neutru]

– conform limba slavă (veche) nacazŭ.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

NECAZ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru NECAZ:
NECÁZ necazuri n.

1) Situație complicată și neplăcută. * Ce necaz! ce supărare! La necaz a) în momente de supărare; b) într-un moment critic.

2) Senzație de suferință (fizică sau morală); neplăcere; impas. * A trage multe necazuri a avea de suportat multe suferințe.

3) Pornire ascunsă (împotriva cuiva); pică; ciudă. * De necaz de ciudă. Mai mare necazul! se spune, când cineva ratează o ocazie sigură. A muri (sau a crăpa) de necaz a nu mai putea de ciudă. A avea necaz pe cineva a) a nutri dușmănie nemărturisită împotriva cuiva; b) a fi supărat pe cineva. A face haz de necaz a simula voia bună pentru a-și ascunde amărăciunea. /cf. limba slavă (veche) nakazu
Forme diferite ale cuvantului necaz: necazuri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

necaz
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru necaz:
necaz n.

1. mare supărare: necazurile vieții;

2. ciudă: moare de necaz. [slava NAKAZŬ, învățătură, pedeapsă].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Necaz
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Necaz:
Necaz ≠ bucurie, satisfacție, plăcere
Definiție sursă: Dicționar de antonime

necaz
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru necaz:
necáz substantiv neutru, plural necázuri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

necaz
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru necaz:
necáz substantiv neutru, plural necázuri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

necaz
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru necaz:
necáz vezi năcaz.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești


CUVINTE APROPIATE DE 'NECAZ'
necatalogátNecategoricNECĂTÚRĂNECĂUTÁTNECÁZNECĂZÚTnéceNeceaNECERCÁT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL necaz
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului necaz dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Încă nu i-a trecut necaz.
Multe necazuri a avut de îndurat.
Și-a spus pe îndelete necaz.
A trecut cu bine un mare necaz.
A trecut prin multe necazuri.
Ce necaz a căzut pe el! 7.
Stare de necaz trecătoare.
Îl roade necaz; simte un necaz nestăpînit pe.
Multe necazuri a avut de îndurat.
Și-a spus pe îndelete necaz.
A trecut prin multe necazuri.
Ce necaz a căzut pe el! 7.
NECÁZ necazuri n.
* Ce necaz! ce supărare! La necaz a în momente de supărare; b într-un moment critic.
* A trage multe necazuri a avea de suportat multe suferințe.
* De necaz de ciudă.
Mai mare necazul! se spune, când cineva ratează o ocazie sigură.
A muri sau a crăpa de necaz a nu mai putea de ciudă.
A avea necaz pe cineva a a nutri dușmănie nemărturisită împotriva cuiva; b a fi supărat pe cineva.
A face haz de necaz a simula voia bună pentru a-și ascunde amărăciunea.

GRAMATICA cuvântului necaz?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului necaz.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul necaz poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul necaz sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul necaz are forma: necázuri
VEZI PLURALUL pentru necaz la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE necaz?
Vezi cuvântul necaz desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul necaz?
[ ne-caz ]
Se pare că cuvântul necaz are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL necaz
Inţelegi mai uşor cuvântul necaz dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
La necaz = a în momente de supărare, cînd e supărat
locuțiune prepoziție În necazul cuiva = cu intenția de a supăra, de a mînia pe cineva, în ciuda cuiva
A avea necaz pe cineva = a fi supărat pe cineva, a purta cuiva pică, a purta cuiva sîmbetele
A-i fi cuiva necaz = a-i fi ciudă, a-i părea rău de ceva
A-i face cuiva în necaz = a supăra intenționat pe cineva, a face în ciudă cuiva, a-l întărîta
La necaz = în momente de supărare; într-un moment critic, în primejdie
locuțiune prepoziție În necazul cuiva = cu intenția de a supăra pe cineva
A avea necaz pe cineva = a fi supărat pe cineva, a purta cuiva pică
A-i fi cuiva necaz = a-i fi ciudă, a-i părea rău de ceva
A-i face cuiva în necaz = a supăra pe cineva intenționat
De necaz = ca ripostă la o nemulțumire; pentru a-și exprima ciuda, mânia
La necaz = în momente de supărare; într-un moment critic, în primejdie
locuțiune prepoziție în necazul cuiva = cu intenția de a supăra pe cineva
A avea necaz pe cineva = a fi supărat pe cineva, a purta cuiva pică
A-i fi cuiva necaz = a-i fi ciudă, a-i părea rău de ceva
A-i face cuiva în necaz = a supăra pe cineva intenționat
De necaz = ca ripostă la o nemulțumire; pentru a-și exprima ciuda, mânia

© 2024 qDictionar.com