 | as |
|
| Nenorocire [ ne-no-ro-ci-re ] VEZI SINONIME PENTRU nenorocire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului nenorocire în mai multe dicționareDefinițiile pentru nenorocire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru NENOROCIRE: NENOROCIRE s. 1. nefericire, nenoroc, (învechit) meserătate, mișelătate. (nenorocire vieții lui.) 2. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, (învechit și popular) poznă, răutate, (popular) alagea, daraveră, păcat, ponos, potcă, poticală, zăduf, (învechit și regional) nacafa, nagodă, (regional) dănănaie, încurcală, năzbîcă, năzdrăvănie, păcostenie, șugă, șugubină, toroapă, (prin Moldova) bacală, (Transilvania) bai, (Banat, Maramures și Bucovina) bedă, (Moldova) chichion, (Olt. și Banat) cotoarbă, (Olt., Banat și Transilvania) dabilă, (învechit) nesosință, nevoință, patimă, satara, stenahorie. (Mare nenorocire a căzut pe capul lui!) 3. calamitate, catastrofă, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, urgie, (învechit și popular) prăpădenie, (popular) blestem, mînie, potopenie, topenie, (învechit și regional) pustieșag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pîrjol, plagă. (O adevărată nenorocire s-a abătut asupra regiunii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru NENOROCIRE: NENOROCÍRE, nenorociri, substantiv feminin Stare a celui nenorocit; (concretizat) întîmplare care face pe cineva nenorocit, care curmă cursul liniștit al vieții, prin extensie care aduce după sine necazuri, dureri, suferințe; neajuns mare, dezastru. Ce nenorociri te-au zdrobit, ce dureri ți-au împietrit sufletul? SADOVEANU, O. I 422. Mi s-a întîmplat o mare nenorocire. CAMIL PETRESCU, U. N. 233. • Locuţiune adverbiala Din nenorocire = datorită unor împrejurări nefavorabile; din păcate. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru NENOROCIRE: NENOROCÍRE, nenorociri, substantiv feminin 1. Stare a celui nenorocit (1); nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; prin extensie dezastru. • Locuţiune adverbiala Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. – vezi nenoroci. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru NENOROCIRE: NENOROCÍRE, nenorociri, substantiv feminin 1. Stare a celui nenorocit (1); nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; prin extensie dezastru. • Locuţiune adverbiala Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. – vezi nenoroci. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru NENOROCIRE: NENOROCÍRE nenorocirei forme 1) Întâmplare nefastă care aduce durere și suferință. • Din nenorocire din nefericire; spre regret; din păcate. 2) Stare a celui nenorocit. [G.-D. nenorocirii] /v. a (se) nenoroci Forme diferite ale cuvantului nenorocire: nenorocirei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru nenorocire: nenorocire forme 1. ursită rea: nenorocirea mă prigonește; 2. întâmplare rea: a suferi tot felul de nenorociri. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru nenorocire: nenorocíre forme Nefericire. Întîmplare rea. Dezastru, catastrofă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru nenorocire: nenorocíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat nenorocírii; plural nenorocíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru nenorocire: nenorocíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat nenorocírii; plural nenorocíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Nenorocire: Nenorocire ≠ norocire Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'NENOROCIRE' NENORMÁTNENORÓCnenorocéscNENOROCÍNENOROCÍRENENOROCÍTnenorocitórNENOROCÓSNENUFÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Nenorocire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului nenorocire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Nenorocire vieții lui. Mare nenorocire a căzut pe capul lui! 3. O adevărată nenorocire s-a abătut asupra regiunii. NENOROCÍRE nenorocirei forme 1 Întâmplare nefastă care aduce durere și suferință. • Din nenorocire din nefericire; spre regret; din păcate. |
GRAMATICA cuvântului Nenorocire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului nenorocire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Nenorocire poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE nenorocire? Vezi cuvântul nenorocire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul nenorocire?[ ne-no-ro-ci-re ] Se pare că cuvântul nenorocire are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Nenorocire Inţelegi mai uşor cuvântul nenorocire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Din nenorocire = datorită unor împrejurări nefavorabile; din păcate Locuţiune adverbiala Din nenorocire = a din cauza unor împrejurări regretabile; b spre regretul cuiva, din păcate Locuţiune adverbiala Din nenorocire = a din cauza unor împrejurări regretabile; b spre regretul cuiva, din păcate |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Nenorocire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Agregat2, agregați, substantiv masculin ieșit din uz, în sintagma profesor agregat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul nenorocire are forma: nenorocíri
