 | as |
|
| Nor [ nor ] VEZI SINONIME PENTRU nor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului nor în mai multe dicționareDefinițiile pentru nor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru NOR: NOR, nori, substantiv masculin 1. (Și în forma nour) Îngrămădire de vapori condensați în picături de apă, cristale de gheață sau fulgi de zăpadă, care se formează în aer, putînd da în anumite condiții de temperatură, presiune etc. ploaie, zăpadă, grindină, ceață etc. În regiunile întinse de șes, norii se formează dacă există o depresiune barometrică. CARAFOLI-OROVEANU, M. forme I 78. Soarele scăpăta spre dealurile de la apus, între pături subțirele de nouri. SADOVEANU, O. II 499. Țin ochii la norul din zare. COȘBUC, P. II 89. Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri. EMINESCU, O. I 201. • Expresia: E nor = e înnorat. Trăiește sau e (cu capul) în nori sau parc-ar fi căzut din nori, se spune despre cel care este străin de cele ce se întîmplă în jurul lui, care trăiește într-o lume aparte, de visuri, care nu verb reflexiv:ea să țină seama de realitate. ♦ Nor arzător = izbucnire vulcanică frecventă, compusă din gaze, vapori fierbinți și mari cantități de cenușă. ♦ figurat Ceea ce tulbură, întunecă liniștea, seninătatea; mîhnire, întristare, amărăciune. În nourii care i se frămîntau în minte întrezărise o lucire. SADOVEANU, O. VII 63. De nicăiri o altă rază de lumină nu va mai veni să dea strălucire norilor posomorîți ai vieții! HOGAȘ, M. N. 109. La aceste vorbe... pe fruntea Udrei se lasă un nor. BOLINTINEANU, O. 51. 2. Masă densă și mobilă (de praf, fum, aburi etc.). Se plimba... printre norii groși ai aburilor cocliți. SAHIA, N. 33. Un nor de colb îi cuprinsă, căci Genarul venea în fuga calului, de rupea pămîntul. EMINESCU, N. 15. Nori de praf a răspîndit, Urma i-a acoperit! TEODORESCU, P. P. 625. 3. figurat Mulțime compactă și mobilă de ființe (care întunecă zarea). Un nor de lăcuste. ▭ Sentinelă! te arată, Norul crunt se sparge!... Iată, iată oardele avane. ALECSANDRI, P. II 14. Un nour de corbi fîlfîia pe deasupra croncăind. RUSSO, S. 139. – Variante: (regional) nóur, nuór (DELAVRANCEA, S. 107) substantiv masculin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru NOR: NOR (latina nubilum) substantiv masculin 1. (METEOR.) Masă de vapori, picături de apă sau cristale de gheață, aflate în suspensie în atmosferă. Se formează mai ales în troposferă. Se disting: nor superiori, formați la înălțimi de peste 6.000 m (cirrus, cirrostratus, cirrocumulus), constituiți din cristale de gheață; nor mijlocii, la înălțimi de 2.000-6.000 m (altostrus, altocumulus), alcătuiți din picături și cristale mici de gheață; nor inferiori, la 2.000 m înălțime (cumulus, cumulonimbus), constituiți preponderent din picături. • Nor arzător = masă de gaze și de cenușă vulcanică supraîncălzită (c. 700°C), expulzată în atmosferă în timpul unei erupții vulcanice; apariția ei provoacă puternice descărcări electrice. • (ASTR.) Nor de stele = grupare de stele, cu limite neregulate, mai mică decât o galaxie. • (fizică) Nor electronic = zonă de distribuție probabilistică a electronului în anumite domenii ale spațiului înconjurător nucleului atomic. 2. Masă densă (și mobilă) de praf, de fum etc. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru NOR: NOR, nori, substantiv masculin 1. (Mai ales la plural ) Masă (delimitată) de vapori sau de picături de apă, de cristale de gheață aflate în suspensie în atmosferă. ♦ locuțiune adjectiv și adverb Până la (sau în) nori = (care se înalță) foarte sus. ♦ locuțiune verbala A fi nor = a fi înnorat. ♦ Expresia: Trăiește sau e (cu capul) în nori sau parc-ar fi căzut din nori, se spune despre o persoană străină de cele ce se petrec în jurul ei. ♦ Nor arzător = masă de gaze și de cenușă vulcanică cu temperatură ridicată care este expulzată în atmosferă în timpul erupției unui vulcan. Nor de stele = grupare de stele, cu limite neregulate, aflată în diverse galaxii. Norii lui Magellan = numele a două sisteme stelare aflate în afara galaxiei noastre. 2. Masă densă și mobilă de praf, de fum etc. 3. figurat Mulțime compactă (și mobilă) de ființe (care întunecă zarea). [Variante: (regional) nóur, núor, substantiv masculin] – latina nubilum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru NOR: NOR, nori, substantiv masculin 1. (Mai ales la plural ) Masă (delimitată) de vapori sau de picături de apă, de cristale de gheață aflate în suspensie în atmosferă. • locuțiune adjectiv și adverb Până la (sau în) nori = (care se înalță) foarte sus. locuțiune verbala A fi nor = a fi înnorat. • Expresia: Trăiește sau e (cu capul) în nori sau parc-ar fi căzut din nori, se spune despre o persoană străină de cele ce se petrec în jurul ei. • Nor arzător = masă de gaze și de cenușă vulcanică cu temperatură ridicată care este expulzată în atmosferă în timpul erupției unui vulcan. Nor de stele = grupare de stele, cu limite neregulate, aflată în diverse galaxii. Norii lui Magellan = numele a două sisteme stelare aflate în afara galaxiei noastre. 2. Masă densă și mobilă de praf, de fum etc. 3. figurat Mulțime compactă (și mobilă) de ființe (care întunecă zarea). [Variante: (regional) nóur, núor, substantiv masculin] – latina nubilum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru nor: nor (nóri), substantiv masculin – Masă de vapori, de picături de lichid, de fum etc. aflate în suspensie în atmosferă. – Variante (Moldova) nour, (Olt.) noor, (Banat) nuor, nuvăr, (învechit) nuar. – Mr. nior, năur, megl. nor, istr. n(u)or. latina nūbĭlus (Pușcariu 1189; Candrea-Dens., 1240; REW 5975), conform italiana nuvolo, prov. nivol, cat. nuvol, spaniolă (nube), astur. nublo. Baza *nibulum (Pascu, Beiträge, 18) nu pare necesară. Conservarea lui ou, oo în variantă se datorează, poate, prezenței lui r (Graur, BL, III, 53). – derivat no(u)ros, adjectiv (înnorat); (î)no(u)ra, verb (a se acoperi cu nori); nourată, substantiv feminin (oaie cu lînă gri). Forme diferite ale cuvantului nor: nóri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru nor: nor m. 1. massă de aburi suspendați în atmosferă: cerul e plin de nori; 2. ceeace seamănă unui nor: nori de fum, de praf; 3. figurat întuneric, întristare: un nor îi acoperì fața. [Vechiu-rom. nuăr, Moldova nour = latina NUBILUM]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru nor: nor substantiv masculin, plural nori Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru nor: nor substantiv masculin, plural nori Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'NOR' NOPTICOÁSĂNOPTIÉRĂNOPTÍȚĂNOPTÓSNORNÓRĂnóră-meaNORADRENALÍNĂnorát |
GRAMATICA cuvântului nor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului nor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul nor poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE nor? Vezi cuvântul nor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul nor?[ nor ] Se pare că cuvântul nor are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL nor Inţelegi mai uşor cuvântul nor dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe E nor = e înnorat ♦ Nor arzător = izbucnire vulcanică frecventă, compusă din gaze, vapori fierbinți și mari cantități de cenușă Arzător = masă de gaze și de cenușă vulcanică supraîncălzită c De stele = grupare de stele, cu limite neregulate, mai mică decât o galaxie Electronic = zonă de distribuție probabilistică a electronului în anumite domenii ale spațiului înconjurător nucleului atomic ♦ locuțiune adjectiv și adverb Până la sau în nori = care se înalță foarte sus ♦ locuțiune verbala A fi nor = a fi înnorat ♦ Nor arzător = masă de gaze și de cenușă vulcanică cu temperatură ridicată care este expulzată în atmosferă în timpul erupției unui vulcan Nor de stele = grupare de stele, cu limite neregulate, aflată în diverse galaxii Norii lui Magellan = numele a două sisteme stelare aflate în afara galaxiei noastre locuțiune adjectiv și adverb Până la sau în nori = care se înalță foarte sus Locuțiune verbala A fi nor = a fi înnorat Nor arzător = masă de gaze și de cenușă vulcanică cu temperatură ridicată care este expulzată în atmosferă în timpul erupției unui vulcan Nor de stele = grupare de stele, cu limite neregulate, aflată în diverse galaxii Norii lui Magellan = numele a două sisteme stelare aflate în afara galaxiei noastre Nuăr, Moldova nour = latina NUBILUM |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și pierde echilibrul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul nor are forma: nori
