eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție obiectie


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Obiecţie [ o-bi-ec-ţi-e ]
VEZI SINONIME PENTRU obiecţie PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului obiectie în mai multe dicționare

Definițiile pentru obiectie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
OBIECȚIE
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE:
OBIÉCȚIE, obiecții, substantiv feminin (Adesea în legătură cu verbele «a face», «a ridica» etc.) Argument care se opune unei teze, observație prin care cineva își manifestă dezacordul față de ceva. vezi critică. O obiecție poate să ne fie făcută, și anume una foarte serioasă. GHEREA, ST. Hristos I 313. Și-și plecă urechea ca și cînd i s-ar fi făcut o obiecție pe care n-a auzit-o. VLAHUȚĂ, O. A. III 23. Pronunțat: -bi-ec-. - Variantă: obiecțiúne (IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 93) substantiv feminin
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



OBIECȚIE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE:
OBIÉCȚIE, obiecții, substantiv feminin Argument pe care îl invocă cineva împotriva unei teze, a unei propuneri sau a unei pretenții; observație prin care cineva își manifestă dezacordul față de ceva. [Variante: obiecțiúne substantiv feminin]

– Din limba franceza objection.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

OBIECȚIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE:
OBIÉCȚIE, obiecții, substantiv feminin Argument pe care îl invocă cineva împotriva unei teze, a unei propuneri sau a unei pretenții; observație prin care cineva își manifestă dezacordul față de ceva. [Variante: obiecțiúne substantiv feminin]

– Din limba franceza objection.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

OBIECȚIE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE:
OBIÉCȚIE substantiv feminin Argument pe care cineva îl opune unei propuneri, unei pretenții, unei teze sau prin care își manifestă dezacordul față de acestea. [Gen. -iei, variantă obiecțiune substantiv feminin / conform limba franceza objection, latina obiectio

– mustrare].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme



OBIECȚIE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE:
OBIÉCȚIE substantiv feminin argument pe care cineva îl opune unei propuneri, pretenții, teze sau prin care își manifestă dezacordul față de acestea. (< limba franceza objection, latina obiectio)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

obiecție
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obiecție:
obiécție substantiv feminin (silabe -biec-ți-e; mf. ob-), articulat obiécția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat obiécției; plural obiécții, articulat obiécțiile (silabe -ți-i-)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

OBIECȚIE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE:
OBIÉCȚIE obiectiei forme Argument adus împotriva unei opinii sau afirmații, pentru a combate. [G.-D. obiecției] /<fr. objection
Forme diferite ale cuvantului obiectie: obiectiei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

obiecție
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obiecție:
obiécție (-biec-ți-e) substantiv feminin, articulat obiécția (-ți-a), genitiv dativ articulat obiécției; plural obiécții, articulat obiécțiile (-ți-i)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

OBIECȚIE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE:
OBIECȚIE substantiv critică, observație, rezervă, (rar) observare. (Are unele obiectie după lectura romanului.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'OBIECTIE'
OBIDÓSOBIÉCTOBIECTÁOBIECTÁREOBIÉCȚIEobiecționáobiectitáteOBIECȚIÚNEOBIECTÍV

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL OBIECȚIE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obiecţie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
OBIÉCȚIE obiecȚiei forme Argument adus împotriva unei opinii sau afirmații, pentru a combate.
Are unele obiecȚie după lectura romanului.

GRAMATICA cuvântului OBIECȚIE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obiecţie.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul OBIECȚIE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul OBIECȚIE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul obiecție are forma: obiécții
    VEZI PLURALUL pentru OBIECȚIE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE obiecţie?
Vezi cuvântul obiecţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obiecţie?
[ o-bi-ec-ţi-e ]
Se pare că cuvântul obiecţie are cinci silabe



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL OBIECȚIE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Berbeleacul substantiv neutru articulat în locuțiune adverbiala de-a berbeleacul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
a deznădăjdui; a exaspera
îngroșare a extremității degetelor, cu deformarea unghiilor
de-a rostogolul, peste cap
dezordonat
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?