eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție obori


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Oborî́ [ o-bo-rî́ ]
VEZI SINONIME PENTRU oborî́ PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului obori în mai multe dicționare

Definițiile pentru obori din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a oborî
Verbul: a oborî (forma la infinitiv)
A oborî conjugat la timpul prezent:
  • eu obor
  • tu obori
  • el ea oboară
  • noi oborâm
  • voi oborâți
  • ei ele oboară
VEZI VERBUL a oborî CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBORÎ́:
OBORÎ́, obór, verb IV. tranzitiv (Învechit și arhaizant) A doborî, a culca (cu o lovitură) la pămînt, a ucide; figurat a scoate prin uneltiri dintr-un post, dintr-o demnitate. Pe tatăl meu... îl oborîseră cu buzduganele vorniceii Sucevii. SADOVEANU, N. P. 33. N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovindu-l drept în frunte, îl oborî la pămînt. NEGRUZZI, S. I 152. Ei știu foarte bine, că de nu mă vor oborî ei, eu îi voi oborî. KOGĂLNICEANU, S. 187.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

oborî
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru oborî:
oborî (obór, -ît), verb

– A prăvăli, a dărîma. limba slavă (veche) (limba sârbă, Hristos, limba slovenă) oboriti (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 221). secolul XVII, învechit, se folosește azi numai în forma doborî, derivat doborîtor, adjectiv (nimicitor).
Forme diferite ale cuvantului obori: obór obori-ît

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

OBORÎ́
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBORÎ́:
OBORÎ́, obór, verb IV. tranzitiv (regional) A doborî ceva sau a pune pe cineva la pământ; a omorî; figurat a scoate pe cineva dintr-un post, dintr-o demnitate prin diverse uneltiri.

– Din limba slavă (veche) oboriti.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

OBORÎ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBORÎ:
OBORÎ, obór, verb IV. tranzitiv (Fug.) A doborî ceva sau a pune pe cineva la pământ; a omorî; figurat a scoate pe cineva dintr-un post, dintr-o demnitate prin diverse uneltiri.

– Din limba slavă (veche) oboriti.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

oborî
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru oborî:
oborî vezi

1. Moldova a doborî: cu a lui groaznică năvală cai, călăreți oborînd NEGR. [slava OBORITI, a răsturna, a prăpădi].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

oborî́
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru oborî́:
oborî́ (a oborí) (regional) verb, indicativ prezent 3 oboáră, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea oborî́, persoana a treia plural: ei / ele oborấră; gerunziu oborấnd; participiu oborất
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

oborî
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru oborî:
oborî verb vezi ARUNCA. AZVÎRLI. CULCA. DĂRÎMA. DOBORÎ. ÎNTINDE. LUNGI. PRĂBUȘI. PRĂVĂLI. RĂSTURNA. TRÎNTI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

oborî
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru oborî:
oborî, obor, verb tranzitiv

– A doborî (Papahagi 1925).

– Din limba slavă (veche) oboriti.

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

oborî́
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru oborî́:
oborî́ verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu obór, persoana a treia singular: el / ea și plural oboáră
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'OBORI'
oborâtOBOREÁNoboreánăoborélOBORÎ́OBORINoborîtoboroácăOBORÓC

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL oborî́
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului oborî́ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Oborî́ a oborî́ regional verb, indicativ prezent 3 oboáră, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea oborî́, persoana a treia plural: ei / ele oborấră; gerunziu oborấnd; participiu oborất.

GRAMATICA cuvântului oborî́?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului oborî́.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul oborî́ poate fi: adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul oborî́ sa indeplinească rolul de: verb

CUM DESPART ÎN SILABE oborî́?
Vezi cuvântul oborî́ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul oborî́?
[ o-bo-rî́ ]
Se pare că cuvântul oborî́ are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL oborî́

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A sta sau a se apuca de povești?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
descompunerea unei imagini în elemente simple, susceptibile de a fi transformate în semnale electrice transmisibile individual; este utilizată în televiziune, telefotografie etc
raze x
a sta de vorbă îndelung, a sta la taifas
document care stabilește dreptul de proprietate al cuiva asupra unui obiect
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app