eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție obraz


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Obraz [ o-braz ]
VEZI SINONIME PENTRU obraz PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului obraz în mai multe dicționare

Definițiile pentru obraz din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
OBRAZ
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBRAZ:
OBRÁZ, (1) obraji, substantiv masculin, (2,3,4) obraze și obrazuri, substantiv neutru

1. Fiecare dintre cele două părți laterale ale feței; pielea care acoperă aceste părți. Lacrămi amare năvăleau și-i frigeau obrajii. SADOVEANU, O. IV 347. îl sărută pe amîndoi obrajii, înduioșat și de-abia stăpînindu-și firea. REBREANU, R. II 16. Ca partea de la soare a unei caise, așa sînt obrajii tăi și tot așa de mirositori. DELAVRANCEA, O. II 81. Umerii obrajilor = proeminențe formate din oasele obrajilor, dedesubtul ochilor; pomeți.
       • Expresia: (La sg., ca expresie a cuviinței) Să-ți fie în obraz! (sau să-ți fie rușine obrazului!), se spune cuiva care a săvîrșit ceva necuviincios. A-i plesni (sau a-i crăpa) cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine, a se rușina foarte tare. îmi plesnește obrazul de rușine cînd mă gîndesc cum am să mă înfățoșez înaintea femeii celeia. CREANGĂ, P. 172. A fi gros de obraz = a fi fără rușine, obraznic. Lupul e gros de obraz, eu unul nu-i dau crezare cîtă verb reflexiv:eme este încă în pielea lui. GANE, N. I 130. A avea obraz subțire = a fi binecrescut, a avea purtări frumoase. Obrazul subțire cu cheltuială se ține = pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare. (A fi) fără obraz = (a fi) nerușinat, necuviincios. Cum mergea, dă de niște copii făr-obraz, chinuind un cățăluș. RETEGANUL, P. V

3. A-și pune obrazul (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva) cu cinstea, cu reputația, cu autoritatea pe care o ai. Să-și puie cineva obrazul pentru unul ca tine și să te hrănească ca pe un trîntor, mare minune-i și asta! CREANGĂ, P. 331. A da (cuiva) obraz = a îngădui (cuiva) prea multe, făcîndu-l astfel să devină obraznic; a da cuiva nas. Celui fără rușinare De-i dai ceva obraz, sare Să ți să urce-n spinare. PANN, P. vezi III 33. (Ca expresie a cutezanței) Cu ce obraz? = cu ce îndrăzneală? Cu ce obraz mă faci pe mine de vină? DUMITRIU, N. 48. Cu ce obraz să se înfățișeze înaintea lui. CREANGĂ, P. 145. A (mai) avea obraz sau a (mai) avea încă obraz să... = a avea îndrăzneala să... Ai băut cît șăpte și mai ai obraz să te jăluiești. ALECSANDRI, T. 561. Tu ești bun de talpa iadului și ai încă obraz să cauți loc în rai. NEGRUZZI, S. I 93.
♦ figurat Cinste, valoare morală a unei persoane. Pe obrazul tău nu dau eu nici o dușcă de apă chioară. REBREANU, I 33.

2. Partea anterioară a capului omenesc; față, figură, chip. Tudor Șoimaru tresări ca izbit în piept pe calul lui și obrazul deodată i se lumină. SADOVEANU, O. VII 84. Își aruncase în obraz un pumn din apa fermecată. GALACTION, O. I 55.
       • figurat Numai ici-colo poposeau cîrduri de ciori punctînd cu pistrui negri obrazul pămîntului. REBREANU, R. I 70.
       • Expresia: A ieși (sau a scăpa, a o scoate) cu obraz curat = a ieși cu bine dintr-o situație dificilă, a o scoate la capăt cu demnitate, fără a se compromite, cu față curată, demn, onorabil. Fuge... scăpînd cu obraz curat. CREANGĂ, P. 216. N-o scos-o la capăt cu obraz curat. ȘEZ. III

6. A-i spune cuiva (un lucru) de la obraz = a-i spune cuiva (un lucru) fără înconjur, direct; a-i spune verde în față. I-a spus-o șefului de la obraz, știu eu. GALAN, Z. R.

15. A albi (pe cineva) de la obraz = a-i spune cuiva minciuni vădite; a încerca să înșele pe cineva în chip grosolan. A scoate obrazul în lume = a se arăta printre oameni, a apărea în societate. Mi se dusese buhul despre pozna ce făcusem, de n-aveai cap să scoți obrazul în lume de rușine. CREANGĂ, A. 51. A face (cuiva) pe obraz = a se purta cu cineva după cum merită, a se răzbuna pe cineva. De atunci căuta și ea verb reflexiv:eme cu prilej ca să facă pe obraz cumătru-său. CREANGĂ, P. 29. (Rar) A da obraz = a se înfățișa la cineva, a da ochi cu cineva. Da de unde și pînă unde la noi?... De atîta verb reflexiv:eme de cînd nu ne-ai mai dat obraz. ALECSANDRI, T. I 41.

3. (Învechit și arhaizant, adesea urmat de determinări adjectivale) Persoană, personaj, ins. Nechifor Lipan era pentru ei obraz cunoscut. SADOVEANU, B. 116. Vor mai sosi pînă în prînz verb reflexiv:eo două obrazuri de la Ploiești, așa că va fi zaiafet. PAS, L. I

14. Va fi slobod stăpînirii să vînză această slobozenie la obrazele care va voi. GOLESCU, Î. 92.
       • (Cu determinări indicînd funcția, rangul) Asta e treaba obrazelor judecătorești. CARAGIALE, S. 66.
       • Expresia: Obraz subțire = persoană fină, care trăiește în lux, aristocratică, pretențioasă. De obraze subțiri, care vin de-a dreptul de la domnie, eu am început a mă teme. SADOVEANU, forme J. 515. Oare nu cumva v-ați face și voi niște feciori de ghindă... că sînteți obraze subțiri. CREANGĂ, P. 255.

4. (La sg.) Rang, condiție, stare socială. Fură. tratați după obrazul fiecăruia. BĂLCESCU, O. II 173. Acest bărbat ce mă ține nu e de obrazul meu. PANN, P. vezi II 104.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



OBRAZ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBRAZ:
OBRÁZ, (1) obraji, substantiv masculin, (2, 3,

4) obraze, substantiv neutru

1. S. m. Fiecare dintre cele două părți laterale ale feței; pielea care acoperă aceste părți.
       • Expresia: Să-ți fie rușine obrazului! sau să-ți fie în obraz!, se spune cuiva care a făcut ceva necuviincios. A-i plesni (sau a-i crăpa) cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine, a se rușina foarte tare. A fi gros de obraz = a fi fără rușine, îndrăzneț. (A fi) fără (de) obraz = (a fi) nerușinat, necuviincios. A avea obraz subțire = a fi bine crescut, a avea purtări frumoase. Obrazul subțire cu cheltuială se ține = pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare.

2. substantiv neutru Partea anterioară a capului omenesc; față, figură, chip.
       • Expresia: A ieși (sau a scăpa, a o scoate) cu obraz curat = a ieși cu bine, onorabil dintr-o situație dificilă. A-i spune sau a-i zice cuiva (un lucru) de la obraz = a-i spune cuiva (un lucru) fără înconjur, direct, fără menajamente. A orbi sau a prosti (pe cineva) de la obraz = a-i spune (cuiva) minciuni vădite, a căuta să înșeli (pe cineva) în chip grosolan. A-și scoate obrazul în lume = a apărea în societate, a se arăta printre oameni. A face (cuiva) pe obraz = a se purta cu cineva după cum merită, a se răzbuna pe cineva. A (nu) da obraz = a (nu) da ochi cu cineva, a (nu) se înfățișa la cineva. A-și pune obrazul (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva) cu cinstea, cu autoritatea, cu reputația proprie. A da (cuiva) obraz = a îngădui (cuiva) prea multe; a da (cuiva) nas. Cu ce obraz? = cu ce îndrăzneală? A (nu) (mai) avea obraz (să...) = a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să...).
♦ figurat Valoare morală a unei persoane; cinste, reputație; renume; demnitate.

3. substantiv neutru (învechit; adesea urmat de determinări adjectivale) Persoană, ins. Obraz subțire = persoană fină, pretențioasă, care trăiește în lux.

4. substantiv neutru (învechit; de obicei la sg.) Rang, condiție, stare socială. [plural și: (2,

3) obrazuri]

– Din limba slavă (veche) obrazŭ.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

OBRAZ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBRAZ:
OBRÁZ, (1) obraji, substantiv masculin, (2, 3,

4) obraze, substantiv neutru

1. S. m. Fiecare dintre cele două părți laterale ale feței; pielea care acoperă aceste părți.
       • Expresia: Să-ți fie rușine obrazului! sau să-ți fie în obraz!, se spune cuiva care a făcut ceva necuviincios. A-i plesni (sau a-i crăpa) cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine. A fi gros de obraz = a fi fără rușine, îndrăzneț. (A fi) fără (de) obraz = (a fi) nerușinat, necuviincios. A avea obraz subțire = a fi bine-crescut, a avea purtări frumoase. Obrazul subțire cu cheltuială se ține = pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare.

2. (învechit) substantiv neutru Partea anterioară a capului omenesc; față, figură, chip.
       • Expresia: A ieși (sau a scăpa, a o scoate) cu obraz curat = a ieși cu bine, onorabil dintr-o situație dificilă. A-i spune sau a-i zice cuiva (un lucru) de la obraz = a-i spune cuiva (un lucru) fără înconjur, direct, fără menajamente. A orbi sau a prosti (pe cineva) de la obraz = a-i spune (cuiva) minciuni vădite, a căuta să înșeli (pe cineva) în chip grosolan. A-și scoate obrazul în lume = a apărea în societate, a se arăta printre oameni. A face (cuiva) pe obraz = a se purta cu cineva după cum merită, a se răzbuna pe cineva. A (nu) da obraz = a (nu) da ochi cu cineva, a (nu) se înfățișa la cineva. A-și pune obrazul (pentru cineva) = a garanta (pentru cineva) cu cinstea, cu autoritatea, cu reputația proprie. A da (cuiva) obraz = a îngădui (cuiva) prea multe; a da (cuiva) nas. Cu ce obraz? = cu ce îndrăzneală? A (nu) (mai) avea obraz (să...) = a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să...).
♦ figurat Valoare morală a unei persoane; cinste, reputație; renume; demnitate.

3. substantiv neutru (învechit; adesea urmat de determinări adjectivale) Persoană, ins.
       • Obraz subțire = persoană fină, pretențioasă, care trăiește în lux.

4. substantiv neutru (învechit; de obicei la sg.) Rang, condiție, stare socială. [plural și: (2,

3) obrazuri]

– Din limba slavă (veche) obrazŭ.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

OBRAZ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OBRAZ:
OBRÁZ1 obrazji m. Fiecare dintre cele două părți laterale care formează fața.
       • A avea obraz subțire a fi fin, sensibil. A fi gros de obraz a fi nesimțit, obraznic. A-i plesni (sau a-i crăpa) cuiva obrazzul de rușine a se simți extrem de jenat. (A fi) fără (de) obraz (a fi) lipsit de rușine; obraznic. A-și pune obrazzul (pentru) cineva a răspunde cu onoarea proprie pentru faptele sau pentru comportarea cuiva. A da cuiva în obraz a reproba purtarea cuiva fățiș. A trage cu obrazzul a păți o rușine. A (mai) avea încă obraz a (mai) îndrăzni; a cuteza. Cu ce obraz? Cum de mai îndrăznește? [silabe o-braz] /<sl. obrazu
Forme diferite ale cuvantului obraz: obrazji

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române



OBRAZ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OBRAZ:
OBRÁZ2 obraze n.

1) Partea de dinainte a capului la om; față.
       • A(-și) scoate obrazul în lume a ieși în public.

2) figurat Prestigiu al unei persoane; autoritate.
       • obrazul subțire cu cheltuială se ține pretențiile de lux cer cheltuială.

3) Poziție socială; funcție.
       • A fi (sau a nu fi) de obrazul cuiva a fi (sau a nu fi) pe potriva cuiva. A căuta cuiva la obraz a ține seama de condiția cuiva. [silabe o-braz] /<sl. obrazu
Forme diferite ale cuvantului obraz: obraze

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

OBRAZ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OBRAZ:
OBRAZ s.

1. față. (S-a înroșit la obraz.)

2. față, figură, fizionomie, oval, profil. (Un obraz cunoscut.)

3. față, ochi (la plural). (Se spală pe obraz.)

4. aer, aspect, chip, expresie, față, figură, fizionomie, înfățișare, mină, (învechit și popular) boi, (regional) săbaș, (învechit) schimă, vedere, (familial) mutră. (Are un obraz mulțumit.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

OBRAZ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru OBRAZ:
OBRAZ subit.

1.

– Gh., negație, 1424 (Ț- Rom 134);- Andronic (Sur IV);

– N. (Î Div).

2. Obrazlat, Stanciu (16 B I 185).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

obraz
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru obraz:
obraz substantiv verbal CHIP. CONDIȚIE. FAȚĂ. FIGURĂ. INDIVID. INS. OM. PERSOANĂ. PERSONAJ. PORTRET. POZIȚIE. SITUAȚIE. STARE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

OBRAZ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru OBRAZ:
OBRÁZ s.

1. față. (S-a înroșit la obraz.)

2. vezi față.

3. față, ochi (la plural). (Se spală pe obraz.)

4. vezi fizionomie.

Definiție sursă: Dicționar de sinonime

obraz
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obraz:
obráz2 (învechit) (față, persoană, rang) (o-braz) substantiv neutru, plural obráze
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

obraz
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obraz:
obráz (față, persoană, rang) substantiv neutru (silabe -braz), plural obráze
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

obraz
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obraz:
obráz (parte a feței) substantiv masculin (silabe -braz), plural obráji
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

obraz
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obraz:
obráz1 (parte a feței) (o-braz) substantiv masculin, plural obráji
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

OBRAZ
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru OBRAZ:
OBRAZ cherestea, pingea, șorici.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'OBRAZ'
obrățéscobrățéșteobrățíOBRÁȚIEOBRÁZobrázăOBRĂZÁLNICOBRĂZÁRobrăzárnic

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL OBRAZ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obraz dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
OBRÁZ1 obrazji m.
       • A avea obraz subțire a fi fin, sensibil.
A fi gros de obraz a fi nesimțit, obraznic.
A-i plesni sau a-i crăpa cuiva obrazzul de rușine a se simți extrem de jenat.
A fi fără de obraz a fi lipsit de rușine; obraznic.
A-și pune obrazzul pentru cineva a răspunde cu onoarea proprie pentru faptele sau pentru comportarea cuiva.
A da cuiva în obraz a reproba purtarea cuiva fățiș.
A trage cu obrazzul a păți o rușine.
A mai avea încă obraz a mai îndrăzni; a cuteza.
Cu ce obraz? Cum de mai îndrăznește? [silabe o-braz] /<sl.
OBRÁZ2 obraze n.
       • A-și scoate obrazul în lume a ieși în public.
       • obrazul subțire cu cheltuială se ține pretențiile de lux cer cheltuială.
       • A fi sau a nu fi de obrazul cuiva a fi sau a nu fi pe potriva cuiva.
A căuta cuiva la obraz a ține seama de condiția cuiva.
S-a înroșit la obraz.
Un obraz cunoscut.
Se spală pe obraz.
Are un obraz mulțumit.
S-a înroșit la obraz.
Se spală pe obraz.

GRAMATICA cuvântului OBRAZ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obraz.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul OBRAZ poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul OBRAZ sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul obraz are forma: obráze
    VEZI PLURALUL pentru OBRAZ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE obraz?
Vezi cuvântul obraz desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obraz?
[ o-braz ]
Se pare că cuvântul obraz are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL OBRAZ
Inţelegi mai uşor cuvântul obraz dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Umerii obrajilor = proeminențe formate din oasele obrajilor, dedesubtul ochilor; pomeți
A-i plesni sau a-i crăpa cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine, a se rușina foarte tare
A fi gros de obraz = a fi fără rușine, obraznic
A avea obraz subțire = a fi binecrescut, a avea purtări frumoase
Obrazul subțire cu cheltuială se ține = pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare
A fi fără obraz = a fi nerușinat, necuviincios
A-și pune obrazul pentru cineva = a garanta pentru cineva cu cinstea, cu reputația, cu autoritatea pe care o ai
A da cuiva obraz = a îngădui cuiva prea multe, făcîndu-l astfel să devină obraznic; a da cuiva nas
Ca expresie a cutezanței Cu ce obraz? = cu ce îndrăzneală? Cu ce obraz mă faci pe mine de vină? DUMITRIU, N
= a avea îndrăzneala să
A ieși sau a scăpa, a o scoate cu obraz curat = a ieși cu bine dintr-o situație dificilă, a o scoate la capăt cu demnitate, fără a se compromite, cu față curată, demn, onorabil
A-i spune cuiva un lucru de la obraz = a-i spune cuiva un lucru fără înconjur, direct; a-i spune verde în față
A albi pe cineva de la obraz = a-i spune cuiva minciuni vădite; a încerca să înșele pe cineva în chip grosolan
A scoate obrazul în lume = a se arăta printre oameni, a apărea în societate
A face cuiva pe obraz = a se purta cu cineva după cum merită, a se răzbuna pe cineva
Rar A da obraz = a se înfățișa la cineva, a da ochi cu cineva
Obraz subțire = persoană fină, care trăiește în lux, aristocratică, pretențioasă
A-i plesni sau a-i crăpa cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine, a se rușina foarte tare
A fi gros de obraz = a fi fără rușine, îndrăzneț
A fi fără de obraz = a fi nerușinat, necuviincios
A avea obraz subțire = a fi bine crescut, a avea purtări frumoase
Obrazul subțire cu cheltuială se ține = pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare
A ieși sau a scăpa, a o scoate cu obraz curat = a ieși cu bine, onorabil dintr-o situație dificilă
A-i spune sau a-i zice cuiva un lucru de la obraz = a-i spune cuiva un lucru fără înconjur, direct, fără menajamente
A orbi sau a prosti pe cineva de la obraz = a-i spune cuiva minciuni vădite, a căuta să înșeli pe cineva în chip grosolan
A-și scoate obrazul în lume = a apărea în societate, a se arăta printre oameni
A face cuiva pe obraz = a se purta cu cineva după cum merită, a se răzbuna pe cineva
A nu da obraz = a nu da ochi cu cineva, a nu se înfățișa la cineva
A-și pune obrazul pentru cineva = a garanta pentru cineva cu cinstea, cu autoritatea, cu reputația proprie
A da cuiva obraz = a îngădui cuiva prea multe; a da cuiva nas
Cu ce obraz? = cu ce îndrăzneală? A nu mai avea obraz să
= a nu mai avea îndrăzneală să
Obraz subțire = persoană fină, pretențioasă, care trăiește în lux
A-i plesni sau a-i crăpa cuiva obrazul de rușine = a-i fi cuiva foarte rușine
A fi gros de obraz = a fi fără rușine, îndrăzneț
A fi fără de obraz = a fi nerușinat, necuviincios
A avea obraz subțire = a fi bine-crescut, a avea purtări frumoase
Obrazul subțire cu cheltuială se ține = pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare
A ieși sau a scăpa, a o scoate cu obraz curat = a ieși cu bine, onorabil dintr-o situație dificilă
A-i spune sau a-i zice cuiva un lucru de la obraz = a-i spune cuiva un lucru fără înconjur, direct, fără menajamente
A orbi sau a prosti pe cineva de la obraz = a-i spune cuiva minciuni vădite, a căuta să înșeli pe cineva în chip grosolan
A-și scoate obrazul în lume = a apărea în societate, a se arăta printre oameni
A face cuiva pe obraz = a se purta cu cineva după cum merită, a se răzbuna pe cineva
A nu da obraz = a nu da ochi cu cineva, a nu se înfățișa la cineva
A-și pune obrazul pentru cineva = a garanta pentru cineva cu cinstea, cu autoritatea, cu reputația proprie
A da cuiva obraz = a îngădui cuiva prea multe; a da cuiva nas
Cu ce obraz? = cu ce îndrăzneală? A nu mai avea obraz să
= a nu mai avea îndrăzneală să
Obraz subțire = persoană fină, pretențioasă, care trăiește în lux



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL OBRAZ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Să știu bine că mor, și nu mă las până nu-mi aflu dreptatea! de-a binelea?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
presiune pe care o exercită atmosfera asupra suprafeței pământului și a corpurilor situate pe ea
oscilații supersonice
de-adevărat, cu adevărat
a lăsa pe cineva în voia sorții, a nu se mai interesa de el
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?