eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție obstacol


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Obstacol [ ob-sta-col ]
VEZI SINONIME PENTRU obstacol PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului obstacol în mai multe dicționare

Definițiile pentru obstacol din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBSTACOL:
OBSTÁCOL, obstacole, substantiv neutru Piedică, stavilă care stă în cale, care închide drumul, oprește vederea, trecerea etc.; figurat ceea ce se împotrivește la săvîrșirea unei acțiuni; greutate, dificultate. Întotdeauna i se împotrivea un obstacol neprevăzut. C. PETRESCU, C. vezi 41. Proiectul de divorț al lui Grigore i se părea obstacolul cel mai grav, pe care trebuie neapărat și în primul rînd să-l înlăture. REBREANU, R. I 255. Păturică... își luase hotărîrea de a deveni om mare, și nici un obstacol nu putea să-l abată de la această idee fixă. FILIMON, C. 77.
♦ Gard, șanț etc. anume amenajat, peste care trebuie să treacă, să sară cel ce ia parte la anumite competiții sportive (cros, hipism etc.). Cursă de obstacole.

– Variantă: (învechit) obstácul (GHICA, S. 132,

I. IONESCU, M. 76) substantiv neutru

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



OBSTACOL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBSTACOL:
OBSTÁCOL, obstacole, substantiv neutru

1. Piedică, stavilă care închide drumul, care oprește vederea, trecerea etc.
♦ figurat Ceea ce împiedică săvârșirea unei acțiuni; greutate, dificultate; opoziție.

2. (Sport) Piedică naturală sau amenajată care mărește dificultatea parcurgerii unui traseu, utilizată în atletism, hipism, ciclocros, motocros etc. [Variante: obstácul substantiv neutru]

– Din limba franceza obstacle, latina obstaculum, italiana obstacolo.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

OBSTACOL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBSTACOL:
OBSTÁCOL, obstacole, substantiv neutru

1. Piedică, stavilă care închide drumul, care oprește vederea, trecerea etc.
♦ figurat Ceea ce împiedică săvârșirea unei acțiuni; greutate, dificultate; opoziție.

2. (Sport) Piedică naturală sau amenajată care mărește dificultatea parcurgerii unui traseu, utilizată în atletism, hipism, ciclocros, motocros etc. [Var,: obstácul substantiv neutru]

– Din limba franceza obstacle, latina obstaculum, italiana obstacolo.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

OBSTACOL
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OBSTACOL:
OBSTACOL s.

1. dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, opreliște,piedică, stavilă, (popular) opreală, potială, potrivnicie, (învechit și regional) scandal, sminteală, (învechit) anevoință, nevoință, poprire, stenahorie, (figurat) barieră, handicap, hop. (A avut de depășit un mare obstacol.)

2. piedică, (învechit și regional) împiedicare, (figurat) frînă. (obstacol în dezvoltarea unui proces.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



OBSTACOL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OBSTACOL:
OBSTÁCOL obstacole forme

1) Factor care împiedică sau îngreuiază realizarea unei acțiuni; stavilă; piedică, impediment; baraj; barieră.

2) Obiect material peste care trebuie să se treacă la o întrecere sportivă. Cursă cu obstacole. /<fr. obstacle, latina obstaculum, italiana obstacolo
Forme diferite ale cuvantului obstacol: obstacole

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

OBSTACOL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OBSTACOL:
OBSTÁCOL substantiv neutru

1. Piedică, stavilă.
♦ (figurat) Opoziție; dificultate, piedică.

2. Gard, șanț etc. care trebuie trecut în cadrul unei competiții sportive. [Variante obstacul substantiv neutru / < limba franceza obstacle, conform latinabis. obstaculum].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

OBSTACOL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OBSTACOL:
OBSTÁCOL substantiv neutru

1. piedică, stavilă.
       • (figurat) opoziție; dificultate, piedică.

2. (la plural) gard, șanț etc. care trebuie trecut în cadrul unei competiții sportive. (< limba franceza obstacle, latina obstaculum)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

obstacol
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru obstacol:
obstacol n.

1. ce stă în cale, piedică;

2. figurat greutate.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

obstacol
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obstacol:
obstácol substantiv neutru, plural obstácole
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

obstacol
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obstacol:
obstácol substantiv neutru, plural obstácole
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'OBSTACOL'
óbșitobșitárobsolescénțăobsolétOBSTÁCOLOBSTÁCULobstaculáobstaculárÓBȘTE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL obstacol
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obstacol dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A avut de depășit un mare obstacol.
Obstacol în dezvoltarea unui proces.
OBSTÁCOL obstacole forme 1 Factor care împiedică sau îngreuiază realizarea unei acțiuni; stavilă; piedică, impediment; baraj; barieră.
Cursă cu obstacole.



GRAMATICA cuvântului obstacol?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obstacol.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul obstacol poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul obstacol sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul obstacol are forma: obstácole
VEZI PLURALUL pentru obstacol la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE obstacol?
Vezi cuvântul obstacol desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obstacol?
[ ob-sta-col ]
Se pare că cuvântul obstacol are trei silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL obstacol

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: ; buba-mânzului?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
mașină-unealtă cu ajutorul căreia se efectuează operația de rabotare; raboteză
nume dat unui haiduc legendar, tânăr și voinic
gurmă
un costum bărbătesc complet, alcătuit din pantaloni, sacou și vestă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app