 | as |
|
| Obşti [ ob-şti ] VEZI SINONIME PENTRU obşti PE ESINONIME.COM definiția cuvântului obsti în mai multe dicționareDefinițiile pentru obsti din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a obști (forma la infinitiv) A obști conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBȘTI: OBȘTÍ, obștesc, verb IV. tranzitiv (Învechit) A vesti, a înștiința, a anunța tuturor. El obști că va ședea armia acolo cincisprezece zile. BĂLCESCU, O. II 119. • reflexiv pasiv Propunerile de membri onorari să se facă mai întii dinaintea unei comisiuni examinatoare care va decide dacă se pot obști în adunarea generală. ODOBESCU, S. I 503. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBȘTI: OBȘTÍ, obștesc, verb IV. tranzitiv (învechit) A vesti, a înștiința, a anunța tuturor. – Din limba slavă (veche) obĩštiti sau din obște. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBȘTI: OBȘTÍ, obștesc, verb IV. tranzitiv (învechit) A vesti, a înștiința, a anunța tuturor. – Din limba slavă (veche) obĭštiti sau din obște. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obști: obștí (a obsti) (învechit) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele obștésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea obșteá; conjunctiv prezent 3 să obșteáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obști: obștí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele obștésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea obșteá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural obșteáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OBSTI' obstétricăOBSTETRICÁLOBSTETRICIÁNobstetriciánăOBȘTÍÓBȘTIEOBȘTÍMEOBSTINÁOBSTINÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL obști Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obști dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Obștí a obști învechit verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele obștésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea obșteá; conjunctiv prezent 3 să obșteáscă. |
GRAMATICA cuvântului obști? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obști. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul obști poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE obşti? Vezi cuvântul obşti desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obşti?[ ob-şti ] Se pare că cuvântul obşti are două silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pământ alodial?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
