 | as |
|
| Ocupare [ o-cu-pa-re ] VEZI SINONIME PENTRU ocupare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ocupare în mai multe dicționareDefinițiile pentru ocupare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OCUPARE: OCUPARE s. 1. cucerire, luare, ocupație, (franțuzism învechit) conchetă. (ocupare Griviței.) 2. cucerire, subjugare, supunere. (ocupare Galiei.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OCUPARE: OCUPÁRE substantiv feminin Acțiunea de a ocupa și rezultatul ei; luare în stăpânire. [< ocupa]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ocupare: ocupare substantiv verbal ACTIVITATE. ÎNDELETNICIRE. LUCRU. MUNCĂ. OCUPAȚIE. PREOCUPARE. TREABĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OCUPARE: OCUPÁRE, ocupări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) ocupa și rezultatul ei. – vezi ocupa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OCUPARE: OCUPÁRE, ocupări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) ocupa și rezultatul ei. – vezi ocupa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ocupare: ocupáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat ocupării; plural ocupări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ocupare: ocupáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat ocupắrii; plural ocupắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru OCUPARE: OCUPÁRE s. 1. vezi cucerire. 2. vezi subjugare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'OCUPARE' ocúpOCUPÁOCUPÁNTocupántăOCUPÁREOCUPARISÍOCUPÁTOCUPÁȚIEOCUPAȚIONÁL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL OCUPARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ocupare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Ocupare Griviței. Ocupare Galiei. |
GRAMATICA cuvântului OCUPARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ocupare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul OCUPARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ocupare? Vezi cuvântul ocupare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ocupare?[ o-cu-pa-re ] Se pare că cuvântul ocupare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL OCUPARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A nu mai avea unde să-și pună capul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ocupare are forma: ocupări
