 | as |
|
| Odor [ o-dor ] VEZI SINONIME PENTRU odor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului odor în mai multe dicționareDefinițiile pentru odor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ODÓR: ODÓR2, odoare, substantiv neutru 1. Obiect lucrat dintr-un metal prețios (adesea împodobit cu pietre scumpe); obiect de (mare) preț; giuvaer. Raiul nostru se compunea din cinci-șase camere bogat mobilate, pline de sofale... și defel de fel de odoare. GALACTION, O. I 328. Poruncește să-i aducă pe hîrca de babă înaintea sa, dimpreună cu toate odoarele luate cu vicleșug de la împărăteasa lui. CREANGĂ, P. 101. • figurat În brațul drept, Avea flori albe, dragi odoare. COȘBUC, P. II 258. ♦ (Mai ales la plural , adesea determinat prin «sfinte» sau o bisericești») Veșminte scumpe și alte obiecte prețioase folosite la serviciile religioase. Au luat în mîini odoare sfinte, cărți. GALACTION, O. I 75. Să văd măiastra-ți mînă lucrînd odoare sfinte. ALECSANDRI, T. II 84. Au prădat bisericile și mănăstirile de odoare. NEGRUZZI, S. I 169. 2. figurat (Numai la sg.) Ființă iubită, prețuită. Baba și cu odorul de fiică-sa tot cîrtitoare și nemulțumitoare erau. CREANGĂ, P. 284. O vin-odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă. EMINESCU, O. I 172. Spune de-al meu dor, Scumpului odor. ALECSANDRI, T. I 404. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru odor: odór n., plural oare (sîrb. odora, pradă, veșminte, armătură, despre vechea slavă o-drati, a zmulge, a lua, drati, a despica, a sfîșia, ca și italiana roba, limba franceza robe, veșmînt, despre vgerm. roub, ngerm. raub, jaf, pradă. vezi dîră). Lucru prețios, maĭ ales vorbind de cele ce servesc la oficiu bisericesc (ca: crucĭ, potire, cădelnițe ș. a.). figurat Ființă foarte prețioasă și iubită: un odor de nevastă, de copil. Copil (des iron.): ĭacată ce pozne face odoru tăŭ! – Și hodór. vezi podoabă, sculă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru odor: odor n. 1. veșminte ornate și celelalte obiecte sacre: odoare sfinte bisericești; 2. figurat lucru scump, sculă: să-i dee împărăția întreagă pentru asemenea odoare Hristos flori, odoare a primăverii AL.; 3. giuvaer: acum pricep ce odor de femeie am dobândit ISP.; 4. ființă iubită: o vin, odorul meu nespus! EM.; 5. copil: tot omul și-a sărutat odoru AL. [Serb. ODORA, veșminte, armură]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ODOR: ODOR s. 1. (mai ales la plural ) bijuterie, giuvaer, podoabă, (învechit și popular) giuvaerica, (popular) sculă, (învechit) left, (turcism învechit) tefaric. (Inele de aur și alte odoroare.) 2. (termen bisericesc; la plural ) (popular) scule (la plural). Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ODÓR: ODÓR2, odoruri, substantiv neutru (învechit) Miros, mireasmă, parfum. [Variante: odoáre substantiv feminin] – Din latina odor, italiana odore, limba franceza odeur. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ODÓR: ODÓR2, odoruri, substantiv neutru (învechit) Miros, mireasmă, parfum. [Variante: odoáre substantiv feminin] – Din latina odor, italiana odore, limba franceza odeur. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ODÓR: ODÓR1 substantiv neutru (Latinism învechit) Miros, mireasmă. Busuiocul Dulcele-odor răspîndind. COȘBUC, AE. 28. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ODÓR: ODÓR2 odoruri m. învechit Miros plăcut; parfum; mireasmă; aromă. /<lat. odor, italiana odore, limba franceza odeur Forme diferite ale cuvantului odor: odoruri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru odor: odor substantiv verbal AROMĂ. BALSAM. CURTE. MIREASMĂ. MIROS. OGRADĂ. PARFUM. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ODÓR: ODÓR substantiv verbal aromă, balsam, mireasmă, miros, parfum. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru odor: odór (obiect de preț) substantiv neutru, plural odoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru odor: odór1 (obiect de preț) substantiv neutru, plural odoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dictionnaire morphologique de la langue roumaine dă următoarea definitie pentru odor: odór (persoană iubită) substantiv masculin, plural odori Definiție sursă: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru odor: odór2 (miros) (învechit) substantiv neutru, plural odóruri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Odor: Odor vezi Teodor III 7 a și Iliodor 3. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru odor: odór (miros) substantiv neutru, plural odóruri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ODOR' ODONTORAGÍEODONTOSCLERÓZĂODONTOSTOMATOLOGÍEODONTOTÉHNICĂODÓRODORÁODORÁNTODORÁREODORÁȘ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL odor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului odor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Inele de aur și alte odoroare. ODÓR2 odoruri m. |
GRAMATICA cuvântului odor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului odor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul odor poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE odor? Vezi cuvântul odor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul odor?[ o-dor ] Se pare că cuvântul odor are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL odor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ac de mașină?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul odor are forma: odoáre
