 | as |
|
| Ofensiv [ o-fen-siv ] VEZI SINONIME PENTRU ofensiv PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ofensiv în mai multe dicționareDefinițiile pentru ofensiv din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OFENSIV: OFENSÍV, -Ă I. adjectiv care atacă; cu caracter de ofensivă (II). • agresiv. II. substantiv feminin 1. formă principală a acțiunilor de luptă, înaintarea către obiectiv, cu scopul de a-l nimici pe inamic; atac. • (sport; în jocurile cu mingea) atac susținut al unei echipe împotriva echipei adverse. 2. (figurat) acțiune puternică ce urmărește a realiza ceva. (< limba franceza offensif, /II/ offesnive, italiana offensiva, germana Offensive) Forme diferite ale cuvantului ofensiv: ofensiv-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ofensiv: *ofensív, -ă adjectiv (în franceză offensif, despre mlat. offensivus). Care atacă, care servește la atacat: războĭ ofensiv, armă ofensivă. Alianță ofensivă și defensivă, alianță încheĭată p. atac orĭ apărare. S. forme, plural e. Atac, agresiune între armate. A lua ofensiva, a ataca. adverb În mod ofensiv. Forme diferite ale cuvantului ofensiv: ofensiv-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OFENSIV: OFENSÍV, -Ă, ofensivi, -e, adjectiv (În opoziție cu defensiv) Care atacă sau cu care se atacă. Acțiune ofensivă. Arme ofensive. • (Adverbial) Era gata a susține, ofensiv sau defensiv, pe oricare din aripele [armatei] sale. HASDEU, I. vezi 145. Forme diferite ale cuvantului ofensiv: ofensiv-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ofensiv: ofensiv a. care atacă, care servă a ataca: arme ofensive; alianță ofensivă și defensivă, unire între popoare cari își promit ajutor mutual în caz de răsboiu, fie pentru atac fie pentru apărare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OFENSIV: OFENSÍV ofensivă (ofensivi, ofensive) 1) Care participă la ofensivă; în stare de ofensivă. Trupe ofensive. Acțiuni ofensive. 2) Care servește la ofensivă; pentru ofensivă. Armă ofensivă. /<fr. offensif Forme diferite ale cuvantului ofensiv: ofensivă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OFENSIV: OFENSÍV, -Ă, ofensivi, -e, adjectiv Care atacă sau cu care se atacă; cu caracter de ofensivă; agresiv. – Din limba franceza offensif. Forme diferite ale cuvantului ofensiv: ofensiv-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OFENSIV: OFENSÍV, -Ă, ofensivi, -e, adjectiv Care atacă sau cu care se atacă; cu caracter de ofensivă; agresiv. – Din limba franceza offensif. Forme diferite ale cuvantului ofensiv: ofensiv-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OFENSIV: OFENSÍV, -Ă adjectiv Care atacă; care servește pentru a ataca. [< limba franceza offensif, germana offensiv]. Forme diferite ale cuvantului ofensiv: ofensiv-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ofensiv: ofensív adjectiv masculin, plural ofensívi; forme singular ofensívă, plural ofensíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ofensiv: ofensív adjectiv masculin, plural ofensívi; forme ofensívă, plural ofensíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'OFENSIV' OFENSÁREOFENSÁTOFENSATÓRofensézOFENSÍVOFENSÍVĂOFERÍOFERÍREOFERTÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ofensiv Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ofensiv dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii OFENSÍV ofensivă ofensivi, ofensive 1 Care participă la ofensivă; în stare de ofensivă. Trupe ofensive. Acțiuni ofensive. Armă ofensivă. |
GRAMATICA cuvântului ofensiv? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ofensiv. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ofensiv poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE ofensiv? Vezi cuvântul ofensiv desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ofensiv?[ o-fen-siv ] Se pare că cuvântul ofensiv are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala după cuviință?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
