eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție onomatopeic


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Onomatopeic [ o-no-ma-to-pe-ic ]
VEZI SINONIME PENTRU onomatopeic PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului onomatopeic în mai multe dicționare

Definițiile pentru onomatopeic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ONOMATOPEIC:
ONOMATOPÉIC, -Ă, onomatopeici, -e, adjectiv (Despre un cuvînt, o frază, un vers etc.) Cu caracter de onomatopee; imitativ. Ghicitorile care conțin elemente onomatopeice îmbogățesc sfera de cunoștințe a copilului. L. limba română 1953, nr. 2, 54.
Forme diferite ale cuvantului onomatopeic: onomatopeic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ONOMATOPEIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ONOMATOPEIC:
ONOMATOPÉIC, -Ă, onomatopeici, -ce, adjectiv (Despre cuvinte, fraze, versuri etc.) Cu caracter de onomatopee, format din onomatopee; imitativ, onomatopoetic. [ pronunție: -pe-ic]

– Din limba franceza onomatopéique.
Forme diferite ale cuvantului onomatopeic: onomatopeic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ONOMATOPEIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ONOMATOPEIC:
ONOMATOPÉIC, -Ă, onomatopeici, -ce, adjectiv (Despre cuvinte, fraze, versuri etc.) Cu caracter de onomatopee, format din onomatopee; imitativ, onomatopoetic. [ pronunție: -pe-ic]

– Din limba franceza onomatopéique.
Forme diferite ale cuvantului onomatopeic: onomatopeic-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

onomatopeic
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru onomatopeic:
*onomatopéic, -ă adjectiv (despre onomatopeĭe). Relativ la saŭ format pin onomatopeĭe, imitativ: a cîrîi e un cuvînt onomatopeic. adverb Pin onomatopeĭe.
Forme diferite ale cuvantului onomatopeic: onomatopeic-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ONOMATOPEIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ONOMATOPEIC:
ONOMATOPÉIC onomatopeiccă (onomatopeicci, onomatopeicce) lingvistică Care ține de onomatopee; propriu onomatopeei; imitativ. [silabe -pe-ic] /<fr. onomatopéique
Forme diferite ale cuvantului onomatopeic: onomatopeiccă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ONOMATOPEIC
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru ONOMATOPEIC:
ONOMATOPÉIC, -Ă adjectiv (conform limba franceza onomatopéique): în sintagmele cuvânt onomatopeic și teorie onomatopeică (vezi).
Forme diferite ale cuvantului onomatopeic: onomatopeic-Ă

Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

ONOMATOPEIC
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ONOMATOPEIC:
ONOMATOPÉIC, -Ă adjectiv Cu însușiri de onomatopee; imitativ. [pronume -pe-ic. / conform limba franceza onomatopéique].
Forme diferite ale cuvantului onomatopeic: onomatopeic-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

onomatopeic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru onomatopeic:
onomatopéic adjectiv masculin (silabe -pe-ic), plural onomatopéici; forme singular onomatopéică, plural onomatopéice
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

onomatopeic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru onomatopeic:
onomatopéic (-pe-ic) adjectiv masculin, plural onomatopéici; forme onomatopéică, plural onomatopéice
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ONOMATOPEIC
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ONOMATOPEIC:
ONOMATOPÉIC, -Ă adjectiv cu caracter de onomatopee; imitativ. (< limba franceza onomatopéique)
Forme diferite ale cuvantului onomatopeic: onomatopeic-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

onomatopeic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru onomatopeic:
onomatopeic a. relativ la, compus din onomatopee.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'ONOMATOPEIC'
onomatológiconomatologíeONOMATOMANÍEONOMATOPÉEONOMATOPÉICONOMATOPOÉTICONONONONISONOPORDUM

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ONOMATOPEIC
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului onomatopeic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ONOMATOPÉIC onomatopeiccă onomatopeicci, onomatopeicce lingvistică Care ține de onomatopee; propriu onomatopeei; imitativ.
Cuvânt onomatopeic.

GRAMATICA cuvântului ONOMATOPEIC?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului onomatopeic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ONOMATOPEIC poate fi: adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ONOMATOPEIC sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE onomatopeic?
Vezi cuvântul onomatopeic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul onomatopeic?
[ o-no-ma-to-pe-ic ]
Se pare că cuvântul onomatopeic are şase silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ONOMATOPEIC

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A da cu bâta în baltă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
regional iarba-săgeții
acid care conține molibden după limba franceza molybdique
a face un gest, a spune o vorbă care stânjenește prin caracterul ei nedelicat sau insolit
a începe să se coacă, să se pârguiască
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app