 | as |
|
| Operetă [ o-pe-re-tă ] VEZI SINONIME PENTRU operetă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului opereta în mai multe dicționareDefinițiile pentru opereta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru OPERETĂ: OPERÉTĂ (< italiana , germană, limba franceza ) substantiv feminin 1. Compoziție muzical-dramatică pentru soliști, cor și orchestră, cu conținut în general agreabil, caracterizată prin farmec, grație elegantă și populară, cu sfârșit fericit, în care cupletele cântate alternează cu cele vorbite. A apărut la Paris, în prima jumătate a secolul 19. La începutul secolul 20 s-a evidențiat opereta vieneză. Printre cei mai importanți autori de opereta sunt: J. Offenbach, J. Strauss, Ch. Lecocq, forme Lehar, I. Kálmán, forme von Suppé, W.S. Gilbert, A. Sullivan ș.a. În România au compus E. Caudella, A. Flechtenmacher, C. Porumbescu, forme Barbu, G. Dendrino, forme Comișel ș.a. 2. Clădire destinată reprezentării unor asemenea compoziții. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OPERETĂ: OPERÉTĂ operetae forme 1) Compoziție muzical-dramatică de proporții mari, scrisă pe un libret cu caracter sentimental, în care cu-pletele cântate alternează cu dialogul și cu dansul. 2) Reprezentație teatrală a unei astfel de compoziții. 3) Clădire în care au loc asemenea reprezentații. /<germ. Operette, italiana operetta, limba franceza opérette Forme diferite ale cuvantului opereta: operetae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OPERETĂ: OPERÉTĂ, operete, substantiv feminin Compoziție muzical-dramatică ușoară, scrisă pentru soliști, cor și orchestră pe un libret cu conținut agreabil, în care cupletele cântate alternează cu cele vorbite. ♦ Clădire destinată reprezentării unor asemenea compoziții. – Din germana Operette, italiana operetta, limba franceza opérette. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OPERETĂ: OPERÉTĂ, operete, substantiv feminin Compoziție muzical-dramatică ușoară, scrisă pentru soliști, cor și orchestră pe un libret cu conținut agreabil, în care cupletele cântate alternează cu cele vorbite. ♦ Clădire destinată reprezentării unor asemenea compoziții. – Din germana Operette, italiana operetta, limba franceza opérette. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OPERETĂ: OPERÉTĂ, operete, substantiv feminin Compoziție muzicală în care replicile cîntate alternează cu dialogul vorbit și care se caracterizează prin elemente comice, cu nuanță de satiră, și prin muzică veselă și ușoară. De voie te-ai adaos La cel cor ce-n operetă e condus de Menelaos. EMINESCU, O. I 140. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OPERETĂ: OPERÉTĂ substantiv feminin reprezentație teatrală cu acompaniament de orchestră, în care replicile cântate alternează cu dialoguri vorbite. • teatru consacrat acestui gen de reprezentații. (< germana Operette, italiana operetta, limba franceza opérette) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OPERETĂ: OPERÉTĂ substantiv feminin Lucrare muzicală scrisă pe textul unui libret dramatic, cântată de soliști, cor și orchestră, în care replicile cântate alternează cu dialoguri vorbite. [conform germana Operette, italiana operetta, limba franceza opérette]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru operetă: operétă substantiv feminin, genitiv dativ articulat operétei; plural operéte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru operetă: operetă forme muzică mică operă comică. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru operetă: operétă substantiv feminin, plural operéte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OPERETA' OPERATÓRIUOPÉRCULoperculároperculifórmOPERÉTĂOPERETÍSTICoperézOPERÓNoperozitáte |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL operetă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului operetă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii OPERÉTĂ operetăe forme 1 Compoziție muzical-dramatică de proporții mari, scrisă pe un libret cu caracter sentimental, în care cu-pletele cântate alternează cu dialogul și cu dansul. |
GRAMATICA cuvântului operetă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului operetă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul operetă poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE operetă? Vezi cuvântul operetă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul operetă?[ o-pe-re-tă ] Se pare că cuvântul operetă are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cânt gregorian?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul operetă are forma: operéte
