 | as |
|
| Ordonator [ or-do-na-tor ] VEZI SINONIME PENTRU ordonator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ordonator în mai multe dicționareDefinițiile pentru ordonator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ORDONATÓR: ORDONATÓR, -OÁRE (< limba franceza ) substantiv masculin și forme ordonator de credite = persoană împuternicită prin lege sau prin delegare să dispună, să aprobe și să răspundă, potrivit legii, de utilizarea creditelor bugetare, de realizarea veniturilor, de folosirea eficientă a sumelor de bani primite de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat sau de da bugetul fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduce, de organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuției bugetare. Ordonator de c. poate fi: principal (conducătorul unei autorități publice, ministrul, conducătorul celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale) și secundar ori terțiar (conducătorul instituției publice cu personalitate juridică din subordinea ordonator principal de credite, după caz). Forme diferite ale cuvantului ordonator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORDONATÓR: ORDONATÓR, -OÁRE, ordonatori, -oare, substantiv masculin și forme (Și în sintagma ordonator de credite) Persoană împuternicită prin lege să dispună, să aprobe și să răspundă de utilizarea creditelor bugetare, de realizarea veniturilor, de folosirea eficientă a sumelor primite de la bugetul de stat sau de la bugetul fondurilor speciale. – Din limba franceza ordonnateur. Forme diferite ale cuvantului ordonator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ORDONATÓR: ORDONATÓR, -OÁRE I. adjectiv care pune în ordine, organizează; care dă o imagine sistematică, sintetică. II. substantiv masculin forme ordonator de credite = cel care are dreptul de a dispune de creditele bugetare acordate prin bugetul de venituri și cheltuieli al unui stat, al unei instituții. (< limba franceza ordonnateur) Forme diferite ale cuvantului ordonator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORDONATÓR: ORDONATÓR, -OÁRE, ordonatori, -oare, substantiv masculin și forme Conducător al unei instituții bugetare, centrală sau locală, care are dreptul să dispună de creditele bugetare aprobate prin planul de venituri și de cheltuieli al instituției. – Din limba franceza ordonnateur. Forme diferite ale cuvantului ordonator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORDONATÓR: ORDONATÓR, -OÁRE, ordonatori, -oare, substantiv masculin și forme Conducător de instituție bugetară, centrală sau locală, care are dreptul să dispună de mijloacele bugetare aprobate prin planurile de cheltuieli. Ordonator principal de credite. Forme diferite ale cuvantului ordonator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORDONATÓR: ORDONATÓR ordonatoroáre (ordonatoróri, ordonatoroáre) m. și forme finanțe Persoană care ordonă plata unor cheltuieli. • ordonator de credite conducător al unei instituții care poate dispune de creditele bugetare ale acesteia. /<fr. ordonnateur Forme diferite ale cuvantului ordonator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ORDONATÓR: ORDONATÓR, -OÁRE substantiv masculin și forme Cel care are dreptul să dispună de fondurile bugetare aprobate prin planurile de cheltuieli ale unei instituții. [< limba franceza ordonnateur]. Forme diferite ale cuvantului ordonator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ordonator: ordonatór adjectiv masculin, plural ordonatóri; forme singular și plural ordonatoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ordonator: ordonator m.cel ce ordonă sau dispune. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ordonator: ordonatór substantiv masculin, plural ordonatóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ordonator: ordonatór substantiv masculin, plural ordonatóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ORDONATOR' ORDONÁREORDONÁTORDONÁTĂordonatoáreORDONATÓRORDOSORDOVICIÁNORDUordún |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ordonator Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ordonator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ORDONATÓR ordonatoroáre ordonatoróri, ordonatoroáre m. • ordonator de credite conducător al unei instituții care poate dispune de creditele bugetare ale acesteia. |
GRAMATICA cuvântului ordonator? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ordonator. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ordonator poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ordonator? Vezi cuvântul ordonator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ordonator?[ or-do-na-tor ] Se pare că cuvântul ordonator are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ordonator Inţelegi mai uşor cuvântul ordonator dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeORDONATÓR, -OÁRE < limba franceza substantiv masculin și forme ordonator de credite = persoană împuternicită prin lege sau prin delegare să dispună, să aprobe și să răspundă, potrivit legii, de utilizarea creditelor bugetare, de realizarea veniturilor, de folosirea eficientă a sumelor de bani primite de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat sau de da bugetul fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduce, de organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuției bugetare Substantiv masculin forme ordonator de credite = cel care are dreptul de a dispune de creditele bugetare acordate prin bugetul de venituri și cheltuieli al unui stat, al unei instituții |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se zări de ziuă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ordonator are forma: ordonatóri
