 | as |
|
| Orologiu [ o-ro-lo-giu ] VEZI SINONIME PENTRU orologiu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului orologiu în mai multe dicționareDefinițiile pentru orologiu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OROLÓGIU: OROLÓGIU, orologii, substantiv neutru (Învechit și arhaizant) Ceas de dimensiuni mari, fixat pe fațada unei clădiri, pe un perete interior, pe o coloană etc. Deodată orologiul catedralei prinse a vibra iar. In tăcere sunară sferturile, apoi. zece bătăi adînci. SADOVEANU, O. III 176. Orologiile bat – Dar nimeni mai nu le ascultă De vorbă multă, lume multă. EMINESCU, O. IV 195. Un orologiu sună noaptea jumătate, La castel, în poartă, oare cine bate? BOLINTINEANU, O. 33. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OROLÓGIU: OROLÓGIU orologiui m. Ceas de dimensiuni mari, fixat în locuri publice (pe fațada unei clădiri sau pe un turn) ori pe un perete interior și prevăzut, de regulă, cu un mecanism sonor, care anunță principalele unități de timp. [silabe -giu] /<lat. horologium, italiana orologio Forme diferite ale cuvantului orologiu: orologiui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OROLÓGIU: OROLÓGIU, orologii, substantiv neutru Ceas cu dimensiuni mari, fixat pe fațada unei clădiri sau pe un perete interior, pe o coloană etc. și de obicei prevăzut cu un mecanism sonor care anunță principalele unități de timp. – Din latina horologium, italiana orologio. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OROLÓGIU: OROLÓGIU, orologii, substantiv neutru Ceas de dimensiuni mari, fixat pe fațada unei clădiri sau pe un perete interior, pe o coloană etc. și de obicei prevăzut cu un mecanism sonor care anunță principalele unități de timp. – Din latina horologium, italiana orologio. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OROLÓGIU: OROLÓGIU substantiv neutru Ceas de dimensiuni mari așezat de obicei pe o clădire mare. ♦ ((livresc)) Ceas. [pronume -giu. / < limba franceza horloge, italiana orologio, conform greacă hora – oră, lego – spun]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru orologiu: orológiu (orológii), substantiv neutru – Ceas mare. latina horologium (secolul XIX). E dublet al lui orologhiu (mr. orologhe), substantiv neutru (breviar), din mgr. ὠρολόγιον (Gáldi 216). Forme diferite ale cuvantului orologiu: orológii Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OROLÓGIU: OROLÓGIU substantiv neutru ceas de dimensiuni mari pe fațada unei clădiri, pe un perete etc. (< latina horologium italiana orologio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru orologiu: orológiu substantiv neutru [-giu pronume -giu], articulat orológiul; plural orológii, articulat orológiile (silabe -gi-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru orologiu: orológiu [giu pronume giu] substantiv neutru, articulat orológiul; plural orológii, articulat orológiile (-gi-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OROLOGIU: OROLOGIU substantiv (învechit) orologhion, (învechit, în Moldova) ornic. (Un orologiu pe fațada primăriei.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru orologiu: orologiu n. ceasornic de turn. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'OROLOGIU' OROLOGERÍEOROLÓGHIONorologíeOROLOGIÉROROLÓGIUorométricorometríeoromórforoním |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL orologiu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului orologiu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii OROLÓGIU orologiui m. Un orologiu pe fațada primăriei. Un orologiu pe fațada primăriei. |
GRAMATICA cuvântului orologiu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului orologiu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul orologiu poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE orologiu? Vezi cuvântul orologiu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul orologiu?[ o-ro-lo-giu ] Se pare că cuvântul orologiu are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL orologiu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Beția adâncurilor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul orologiu are forma: orológii
