 | as |
|
| Osteneală [ os-te-nea-lă ] VEZI SINONIME PENTRU osteneală PE ESINONIME.COM definiția cuvântului osteneala în mai multe dicționareDefinițiile pentru osteneala din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OSTENEALĂ: OSTENEÁLĂ, osteneli, substantiv feminin 1. Slăbire a puterilor (cauzată de o muncă anevoioasă și îndelungată); oboseală, extenuare. E zobit de osteneală, DELAVRANCEA, A. 125. Simțea in el o lene, o osteneală ș-o neliniște apăsătoare. VLAHUȚĂ, O. A. 251. Fata împăratului arătă dorința ce are de a se odihni de osteneala drumului ce făcuse. ISPIRESCU, L. 19. • Expresia: (A fi) rupt (sau frînt) de osteneală = (a fi) peste măsură de obosit, mort de oboseală, istovit. Atît de mult era ruptă de osteneală, încît căzu și rămase acolo o zi ș-o noapte. ISPIRESCU, L. 59. 2. Muncă grea și obositoare; sforțare mare, trudă, efort, strădanie. Deprins cu trudă, cu vînturi, ploi și osteneli, sufletul tînăr se înăspri. SADOVEANU, O. I 271. Ar fi avut mare nevoie de puțină odihnă după atîtea osteneli. REBREANU, R. I 168. însă, pentru osteneală, spune fără de sfială Ce verb reflexiv:ei? slujbă, rang sau bani? ALEXANDRESCU, P. 33. • Expresia: A-și da osteneala (sau toată osteneala) = a face toate eforturile, a se sili (din răsputeri), a-și da toată silința, a se strădui... în loc să-ți dai osteneală ca să afli pînă și gîndul oamenilor, tu nu știi nici măcar ceea ce vorbesc ei. CREANGĂ, P. 146. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OSTENEALĂ: OSTENEALĂ s. 1. oboseală, trudă, (rar) obosire. (Simte osteneala unei zile grele de muncă.) 2. caznă, chin, efort, forțare, muncă, sforțare, silință, strădanie, străduință, trudă, zbatere, (livresc) travaliu, (rar) străduială, străduire, (popular) canoneală, (regional) ștrapaț, (prin Muntenia) morînceală, (Moldova și Transilvania) zoală, (învechit) căznire, nevoință, ostenință, sforță, strădănuință, strădănuire. (osteneala lui a fost încununată de succes.) 3. efort, greutate, trudă. (Cu multă osteneala au mutat cărțile.) 4. efort, încercare, sforțare, silință, strădanie, străduință. (Toate ostenealaile lui au fost zadarnice.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OSTENEALĂ: OSTENEÁLĂ, osteneli, substantiv feminin (învechit și popular) 1. Starea celui ostenit; oboseală; istovire, extenuare. • Expresia: (A fi) rupt (sau frânt) de osteneală = (a fi) peste măsură de obosit, de istovit. 2. Muncă grea, obositoare, extenuantă; efort, trudă, strădanie. • Expresia: A-și da (toată) osteneala = a depune toate eforturile, a-și da toată silința, a se strădui. – Osteni + sufix -eală. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OSTENEALĂ: OSTENEÁLĂ, osteneli, substantiv feminin 1. Starea celui ostenit; oboseală; istovire, extenuare. • Expresia: (A fi) rupt (sau frânt) de osteneală = (a fi) peste măsură de obosit, de istovit. 2. Muncă grea, obositoare, extenuantă; efort, trudă, strădanie. • Expresia: A-și da (toată) osteneala = a depune toate eforturile, a-și da toată silința, a se strădui. – Osteni + sufix -eală. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru osteneală: osteneálă forme, plural elĭ și (vechĭ) ele. Starea celuĭ ostenit, oboseală: nu maĭ pot merge de osteneală. Dificultate, greutate, muncă: după (saŭ cu) multă osteneală (saŭ ostenelĭ), am reușit. A-țĭ da osteneală să (în franceză se donner la peine de), a te sili să (facĭ ceva). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OSTENEALĂ: OSTENEÁLĂ ostenealaéli forme popular 1) Stare a celui ostenit; oboseală. • (A fi) rupt (sau frânt) de osteneala (a fi) obosit peste măsură. 2) Muncă grea și obositoare; strădanie. • A-și da toată ostenealaeala a depune toate eforturile. /a (se) osteni + sufix ostenealaeală Forme diferite ale cuvantului osteneala: ostenealaéli Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru osteneală: osteneală forme 1. slăbire ce urmează după o muncă grea sau după o treabă anevoioasă; 2. lucrare penibilă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru osteneală: osteneálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat ostenélii; plural ostenéli Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru osteneală: osteneálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat ostenélii; plural ostenéli Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'OSTENEALA' OSTEICHTHYESosteínăOSTEÍTĂOSTENDEOSTENEÁLĂOȘTENÉSCOȘTENÉȘTEOSTENÍOSTENICIÓS |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL osteneală Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului osteneală dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Simte osteneală unei zile grele de muncă. Osteneală lui a fost încununată de succes. Cu multă osteneală au mutat cărțile. Toate ostenealăile lui au fost zadarnice. OSTENEÁLĂ ostenealăéli forme popular 1 Stare a celui ostenit; oboseală. • A fi rupt sau frânt de osteneală a fi obosit peste măsură. • A-și da toată ostenealăeala a depune toate eforturile. /a se osteni + sufix ostenealăeală. Cu multă osteneală au mutat cărțile. Toate ostenealăile lui au fost zadarnice. |
GRAMATICA cuvântului osteneală? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului osteneală. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul osteneală poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE osteneală? Vezi cuvântul osteneală desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul osteneală?[ os-te-nea-lă ] Se pare că cuvântul osteneală are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL osteneală Inţelegi mai uşor cuvântul osteneală dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A fi rupt sau frînt de osteneală = a fi peste măsură de obosit, mort de oboseală, istovit A-și da osteneala sau toată osteneala = a face toate eforturile, a se sili din răsputeri, a-și da toată silința, a se strădui A fi rupt sau frânt de osteneală = a fi peste măsură de obosit, de istovit A-și da toată osteneala = a depune toate eforturile, a-și da toată silința, a se strădui A fi rupt sau frânt de osteneală = a fi peste măsură de obosit, de istovit A-și da toată osteneala = a depune toate eforturile, a-și da toată silința, a se strădui |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL osteneală |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ceas electronic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul osteneală are forma: ostenéli
