 | as |
|
| Oțet [ o-țet ] VEZI SINONIME PENTRU oțet PE ESINONIME.COM definiția cuvântului otet în mai multe dicționareDefinițiile pentru otet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru oțet: oțét (oțéturi), substantiv neutru – Lichid cu gust acru folosit în alimentație; acid acetic diluat. limba slavă (veche) ocĭtŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 235; REW 98; Conev 88) din latina acetum (Romansky 123; derivat din gotică, propusă prin limba slavă (veche) de REW, nu pare sigură), conform limba bulgară, Hristos, limba slovenă, rut., limba rusă ocet, în limba maghiara eczet. derivat din latina acetum (Cipariu, Elemente, 10; Schuchardt, Vok., III, 87) nu e posibilă. derivat oțetar, substantiv masculin (producător sau negustor de oțet; arbore ornamental, Rhus typhina); oțetar, substantiv neutru (serviciu de masă pentru oțet și untdelemn; vas pentru oțet); oțetărie, substantiv feminin (fabrică de oțet); oțeți, verb (variantă Moldova oțeti), verb reflexiv (a se înăcri); oțetos, adjectiv (acru). Forme diferite ale cuvantului otet: oțéturi Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OȚET: OȚÉT, (2) oțeturi, substantiv neutru 1. Lichid cu gust acru, obținut prin fermentarea acetică a vinului, a berii etc. sau prin diluarea cu apă a acidului acetic concentrat, folosit în alimentație drept condiment sau conservant. • Expresia: (familial) A face pe cineva cu ou și cu oțet = a batjocori, a ocărî pe cineva. 2. (La plural ) Sorturi de oțet (1). – Din limba slavă (veche) ocĭtŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru oțet: oțét n., plural urĭ (limba bulgară ocet, limba rusă ócet, despre vechea slavă ocĭtŭ, got. akeit, germana essig, despre latina acétum, oțet [despre ácidus, acid, acru], de unde și italiana acéto; ung. ecet). Vin acrit pin fermentare și care se întrebuințează ca condiment. (Se face oțet și din alte substanțe. Maĭ sănătoasă și maĭ gustoasă de cît oțetu e zeama de lămîĭe). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OȚET: OȚÉT substantiv neutru Lichid cu gust acru, obținut prin fermentarea acetică a vinului, a berii etc. sau prin diluarea cu apă a acidului acetic concentrat, întrebuințat în alimentație drept condiment sau conservant. • Expresia: (familial) A face pe cineva cu ou și cu oțet = a batjocori, a ocărî pe cineva. – Din limba slavă (veche) ocĭtŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OȚET: OȚÉT n. Lichid foarte acru obținut prin fermentarea acetică, mai ales a vinului, sau prin diluarea cu apă a acidului acetic și întrebuințat în alimentație (drept condiment și conservant). * Încetul cu încetul se face otetul în orice situație trebuie să ai răbdare. /<sl. ocitu Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru oțet: oțet n. 1. vin acrit prin dospire; 2. lichid din acid acetic amestecat cu apă. [Bulg. OȚET]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru OȚET: OȚET, Pătru (17 B II 100) < substantiv; Oțetea, Al., prof. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru oțet: oțét substantiv neutru, (varietăți) plural oțéturi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru oțet: oțét substantiv neutru, (sorturi) plural oțéturi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'OTET' OȚERÍToțerósOTEȘANIoteșíOȚÉTOȚETÁROȚETĂRÍEOtetelișOȚETÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL oțet Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului oțet dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii * Încetul cu încetul se face oțetul în orice situație trebuie să ai răbdare. |
GRAMATICA cuvântului oțet? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului oțet. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul oțet poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE oțet? Vezi cuvântul oțet desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul oțet?[ o-țet ] Se pare că cuvântul oțet are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL oțet Inţelegi mai uşor cuvântul oțet dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe familial A face pe cineva cu ou și cu oțet = a batjocori, a ocărî pe cineva familial A face pe cineva cu ou și cu oțet = a batjocori, a ocărî pe cineva |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i sta sau a i se opri în gât?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul oțet are forma: oțéturi
