 | as |
|
| Otravă [ o-tra-vă ] VEZI SINONIME PENTRU otravă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului otrava în mai multe dicționareDefinițiile pentru otrava din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OTRAVĂ: OTRÁVĂ, otrăvuri, substantiv feminin 1. Substanță chimică toxică, care, introdusă sau formată în organism, produce tulburări sau moartea. Rezistența organismului crește în contra otrăvurilor printr-o obișnuință lentă și continuă. BABEȘ, O. A. I 516. Puteam să știu că-n zeama ei suavă Albastră-alburie, era otravă? ARGHEZI, vezi 227. Iată un praf, pune-l în băutura lui... – Otravă! strigă ea, înfiorîndu-se. NEGRUZZI, S. I 162. ♦ Preparat care conține substanțe nocive. Piatră bună pentru făcut alifie de obraz... și alte otrăvuri. CREANGĂ, P. 112. 2. figurat Ceea ce produce un rău, un necaz, o supărare; prin extensie amărăciune, răutate; venin. Eu nu cred, zise muierea, cu otravă în glas. DUMITRIU, B. forme 18. Ieșise dintr-un vis de groază, dar visul își prelungea otrava în fiori reci. POPA, vezi 163. – plural și: otrăvi (MACEDONSKI, O. I 41). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OTRAVĂ: OTRÁVĂ, (3) otrăvuri, substantiv feminin 1. Substanță care, introdusă în organism (în cantități relativ reduse), provoacă, prin acțiunea sa chimică, tulburări importante, leziuni grave etc. și uneori moartea; venin. 2. figurat Ceea ce provoacă un rău (moral), un necaz, o supărare; prin extensie amărăciune, răutate, venin. ♦ Epitet dat unei persoane foarte rele. 3. (La plural ) Diferite feluri de otravă. [plural și: otrăvi] – Din limba slavă (veche) otrava. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru otravă: otrávă (otrắvi), substantiv feminin substantiv feminin – 1. Venin. – 2. Harpie. – 3. (argotic) Femeie de stradă, prostituată. – Megl. utroavă. limba slavă (veche) otrava (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 151; Conev 93), conform limba bulgară, limba sârbă otrov, limba bulgară otrav, limba cehă otrava. – derivat otrăvi, verb (a învenina, a intoxica), din limba slavă (veche) otraviti; otrăvicios, adjectiv (veninos); otrăvitor, adjectiv (veninos, toxic); contraotravă, substantiv feminin (antidot), format după limba franceza contre-poison. Forme diferite ale cuvantului otrava: otrắvi Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OTRAVĂ: OTRÁVĂ, otrăvuri, substantiv feminin 1. Substanță chimică toxică, care, introdusă sau formată în organism, provoacă tulburări importante, leziuni grave etc. și uneori moartea; venin. 2. figurat Ceea ce provoacă un rău (moral), un necaz, o supărare; prin extensie amărăciune, răutate, venin. ♦ Epitet dat unei persoane foarte rele. [plural și: otrăvi] – Din limba slavă (veche) otrava. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OTRAVĂ: OTRÁVĂ otravaăvuri forme 1) Substanță toxică de natură animală, vegetală sau obținută pe cale sintetică; venin; toxină. 2) figurat Stare de tristețe adâncă; mâhnire; venin. 3) figurat Persoană foarte rea și insuportabilă. [G.-D. otravei; silabe -tră-; plural și otrăvi] /<sl. otrava Forme diferite ale cuvantului otrava: ăvuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru otravă: otrávă forme, plural ăvĭ și otrăvurĭ (vechea slavă limba bulgară limba rusă otráva; limba bulgară și otrova. vezi otrăvesc). Venin, substanță toxică, substanță care ucide. figurat Amărăcĭune, întristare. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru otravă: otravă forme 1. substanță ce poate altera organismul și chiar a-l distruge; 2. figurat amărăciune. [slava OTRAVA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru otravă: otrávă substantiv feminin (silabe -tra-), genitiv dativ articulat otrávei; (soiuri) plural otrăvuri/otrăvi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OTRAVĂ: OTRAVĂ substantiv (rar) toxic, (popular) venin, (învechit) toapsec. (O otrava mortală.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru otravă: !otrávă (o-tra-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat otrắvii; (soiuri) plural otrắvuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru otravă: otravă, otrăvuri substantiv feminin (peiorativ) 1. femeie urâtă. 2. om rău. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru OTRAVĂ: OTRAVĂ adormire, agheasmă, dedițel. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OTRAVA' otrățél-de-ápăotrățélul-bălțilorotrățélul-bắlțilorotrățíOTRÁVĂOTRĂVĂCIÓSotrăvéscOTRĂVÍOTRĂVICIÓS |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL OTRAVĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului otravă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii OTRÁVĂ otravĂăvuri forme 1 Substanță toxică de natură animală, vegetală sau obținută pe cale sintetică; venin; toxină. O otravĂ mortală. O otravĂ mortală. |
GRAMATICA cuvântului OTRAVĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului otravă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul OTRAVĂ poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE otravă? Vezi cuvântul otravă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul otravă?[ o-tra-vă ] Se pare că cuvântul otravă are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL OTRAVĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ centralizarea capitalului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul otravă are forma: otrăvuri/otrăvi
