eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție pagin


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Păgî́n [ pă-gî́n ]
VEZI SINONIME PENTRU păgî́n PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului pagin în mai multe dicționare

Definițiile pentru pagin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PĂGÎ́N:
PĂGÎ́N, -Ă, păgîni, -e, substantiv masculin și forme

1. Persoană care se închină zeilor sau idolilor ( vezi idolatru); (învechit, în opoziție cu creștin) persoană care este de altă religie decît cea creștină (în special turc mahomedan). În verb reflexiv:emea cea veche, veche de tot, oamenii se închinau la idoli, erau păgîni. ISPIRESCU, U.

3. Cu voia măriei-tale, zise Stroici, vedem că moșia noastră a să cadă de iznoavă in călcarea păgînilor. Cînd astă negură de turci va prăda și va pustii țara, pe ce vei domni măria-ta? NEGRUZZI, S. I 140. Nevestică mîndrulică. Cum creștinii ai urît Și păgîn ai îndrăgit? JARNÍK-BÎRSEANU, despre 488.
       • (Adjectival) Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgine trec rupîndu-și large uliți. EMINESCU, O. I 148. Sărmanii! bine s-au luptat cu lifta cea păgină. ALECSANDRI, P. A. 207.
♦ (Popular) Persoană care nu are nici o religie, care nu crede în dumnezeu ( vezi ateu) sau n-a primit botezul. Tata nu era religios. Cînd venea preotul cu zi-ntîiul, o lua spre fundul curții, iar mama îi spunea în glumă, după plecarea popii, că e păgîn. PAS, Z. I 232. E obiceiul să se boteze mai curînd cîteodată copiii ca să nu moară păgîni. CĂLINESCU, E. 46. De ce zici că-i păgîn, măicuță Evlampie?

– Mă copile, nu l-am văzut niciodată la sfînta slujbă. SADOVEANU, P. M. 284.

2. figurat Om rău la suflet, crud, neomenos. Se grăbește, păgînul, a da sfoară în țară că te-a prins cu mîna in sac; te așterne prin gazete. te batjocurește cum îi vine la gură. ODOBESCU, S. III 147. Să m-apuc de haiducie, Să iau calea codrilor, Să țin urma hoților... Ca să scap sărmana țară De păgîni și de povară. ANT. literar popular 65.
♦ (Adjectival) Pătimaș, sălbatic, cumplit. Sufletul Veronicăi era chemat și ispitit de glasurile văii... de păgîna dragoste pe care o cintau păsărelele și cavalele ciobănești. GALACTION, O. I 320. Și-arabul în genunchi plecat Sărută sîngele-n- chegat Pe ochii-nțepeniți, Se-ntoarce-apoi cu ochi păgîni Și-aruncă fierul crunt din mîni. COȘBUC, P. I 114. Căci te iubeam cu ochi păgîni și plini de suferinți. EMINESCU, O. I 192.
Forme diferite ale cuvantului pagín: pagín-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

păgîn
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru păgîn:
păgîn (-ni), substantiv masculin

– Necredincios.

– Mr. pîngîn, megl. păngǫn. latina paganus (Diez, I, 300; Pușcariu 1244; Candrea-Dens., 1308; REW 6141), conform albaneză pëgërë (Philippide, II, 649), italiana , spaniolă pagano, prov., cat. pagá, limba franceza païen, portugheză pagao. Pentru semantism, conform J. Zeiller, Paganus, Fribourg 1917. Uzul adjectiv este învechit E dubletul lui pogîn (variantă pogan), adjectiv (păgîn; ticălos) din limba slavă (veche) poganu (limba bulgară, limba sârbă, limba slovenă, limba cehă, poloneză, limba rusă pogan), care, la rîndul lui, provine din latina (E oarecum posibil ca limba slavă (veche) să provină din limba română, căci un intermediar mgr. trebuie exclus, conform Miklosich, Etym. Wb., 254 și Vasmer, greacă, 119). Cuvînt limba română nu poate proveni din limba slavă (veche) (cum pretindeau Miklosich, Slaw. Elem., 36 și Cihac, II, 237). derivat păgînitate, substantiv feminin (păgînism; ticăloșie); păgînație, substantiv feminin (învechit, păgînism); păgînesc, adjectiv (de păgîn); păgînește, adverb (ca păgînii); păgîni, verb reflexiv (a îmbrățișa păgînismul); păgînie, substantiv feminin (stare de păgîn); păgînime, substantiv feminin (adunătură de păgîni); păgînism, substantiv feminin (credință păgînă); împăgîna, verb reflexiv (a îmbrățișa păgînismul). conform pîngări.
Forme diferite ale cuvantului pagin: pagin-ni

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

PĂGÎN
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PĂGÎN:
PĂGÎN adjectiv, substantiv (termen bisericesc)

1. adjectiv, substantiv idolatru, politeist, (învechit) idoloslugaș, idoloslujebnic. (Popoarele pagin antice.)

2. adjectiv păgînesc. (Credințe pagin.)

3. adjectiv necredincios, (învechit și regional) pogan, (învechit) agarinesc, proclet, viclean. (Persoane creștine și persoane pagin.)

4. substantiv necredincios, (învechit) agarean, viclean. (Un pagin hulit de creștini.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

păgîn
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru păgîn:
păgîn substantiv, adjectiv verbal ATEU. ERETIC. LIBER-CUGETĂTOR. NECREDINCIOS. SCHISMATIC.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

păgîn
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru păgîn:
păgîn substantiv verbal MAHOMEDAN. MUSULMAN.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

păgîn
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru păgîn:
păgîn adjectiv, substantiv verbal în turcă
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

păgîn
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru păgîn:
păgîn adjectiv verbal TURCESC.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'PAGIN'
paganízmpăgânósPAGÉLPAGERpăgînPAGINÁPAGINÁREPAGINÁTpăgînătáte

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL păgîn
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului păgîn dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Popoarele păgîn antice.
Credințe păgîn.
Persoane creștine și persoane păgîn.
Un păgîn hulit de creștini.

GRAMATICA cuvântului păgîn?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului păgîn.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul păgîn poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul păgîn sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi

CUM DESPART ÎN SILABE păgî́n?
Vezi cuvântul păgî́n desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul păgî́n?
[ pă-gî́n ]
Se pare că cuvântul păgî́n are două silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Inventar mort?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
despre figuri așezat în diagonala scutului
ivirea la suprafața pământului a apei acumulate în fisurile și în golurile din calcare
totalitatea uneltelor, a mașinilor, a mijloacelor de transport aparținând unei gospodării sau întreprinderi
a trăi rău
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app