 | as |
|
| Papalitate [ pa-pa-li-ta-te ] VEZI SINONIME PENTRU papalitate PE ESINONIME.COM definiția cuvântului papalitate în mai multe dicționareDefinițiile pentru papalitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PAPALITATE: PAPALITATE (< latina) substantiv feminin 1. Instituția centrală de conducere spirituală și politică a Bisericii catolice. Recunoașterea creștinismului ca religie de stat (313), mutarea (330) capitalei Imperiului Roman la Constantinopol, dezmembrarea Imperiului (395), căderea Imperiului Roman de Apus (476) și constituirea statului pontifical și a puterii laice a p., prin donația din 756 a lui Pepin cel Scurt, regele francilor (751-768) au avut darul să contribuie la consolidarea și creșterea autorității spirituale și politice a papalitate În secolul 10 și în prima jumătate a secolul 11 ascensiunea papalitate a fost temporar stopată de subordonarea papilor față de împărații germani, consecință a constituirii (962) Imperiului Romano-German. Din a doua jumătate a secolul 11, papalitate (mai ales prin papii Grigore VII și Innocențiu III), întărită prin centralizarea și reorganizarea Bisericii catolice în urma Marii Schisme, a început lupta pentru învestitură, încheiată prin Concordatul de la Worms (1122) între papa Calixt II și împăratul german Henric vezi Succesele obținute de primele cruciade patronate de papalitate și disensiunile dintre suveranii laici au creat condiții favorabile pentru întărirea puterii papale, care atinge apogeul la începutul secolul 13. În secolul 14 pretențiile de hegemonie mondial ale papalitate au suferit o grea înfrângere din partea regilor francezi, papii fiind siliți să-și mute sediul la Avignon (1309-1378). Parțial refăcută în secolul 15, papalitate a avut de înfruntat în prima jumătate a secolul 16 puternică mișcare a Reformei, care a avut drept consecință întemeierea unor biserici protestante, despărțite de Roma, în Anglia, o parte a Germaniei, Olanda, țările scandinave. În secolul 17 și 18, aservirea politică a Italiei de către Spania și Austria a grăbit diminuarea rolului politic internațional al papalitate În epoca modernă, în condițiile constituirii statelor naționale în Europa, papalitate renunțând la pretențiile de exercitare a dominației politice asupra statelor laice, a trecut la sprijinirea politicii acestora în cele mai diverse planuri. Prin Tratatul de la Lateran (1929) încheiat cu guvernul italian, papalitate i s-a recunoscut suveranitatea asupra statului Vatican. 2. Puterea, autoritatea papilor. 3. Demnitatea de papă; timpul cât un papă deține demnitatea pontificală; pontificat. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PAPALITATE: PAPALITÁTE substantiv feminin 1. Instituție centrală de conducere spirituală și politică a Bisericii catolice, în fruntea căreia se află papa2. 2. Demnitatea de papă2; pontificat; prin extensie timpul cât un papă2 ocupă demnitatea pontificală. – Din latina papalitas, -tatis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PAPALITATE: PAPALITÁTE substantiv feminin 1. Instituție centrală de conducere spirituală și politică a Bisericii catolice, în fruntea căreia se află papa2. 2. Demnitatea de papă2; pontificat; prin extensie timpul cât un papă2 ocupă demnitatea pontificală. – Din latina papalitas, -tatis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PAPALITATE: PAPALITÁTE substantiv feminin 1. Autoritate papală; demnitatea de papă; timp cât un papă deține această autoritate. 2. Instituția centrală de conducere religioasă și politică a bisericii catolice, având în frunte pe papa. [< limba latină medievală papalitas, conform limba franceza papauté]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PAPALITATE: PAPALITÁTE forme 1) Centru religios și politic al bisericii catolice în frunte cu papa. 2) Funcția de papă; pontificat. 3) Durata de executare a unei astfel de funcții; pontificat. /<lat. papalitas, papalitateatis Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PAPALITATE: PAPALITÁTE substantiv feminin 1. demnitatea de papă; (prin extensie) timpul cât un papă deține această demnitate. 2. instituția centrală de conducere religioasă și politică a bisericii catolice. (< latina papalitas) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PAPALITATE: PAPALITÁTE substantiv feminin 1. Guvernare (spirituală sau politică) a unui papă; puterea, autoritatea papilor. 2. Demnitatea de papă; timpul cît un papă ocupă demnitatea pontificală; pontificat. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru papalitate: *papalitáte forme (mlat. papálitas, -átis). Demnitatea de papă: a aspira la papalitate. Administrațiunea unuĭ papă: papalitatea luĭ Leon X a văzut izbucnirea Reformeĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PAPALITATE: PAPALITATE substantiv (termen bisericesc) 1. (învechit și regional) papistășie, (învechit) papat. (Instituția papalitate.) 2. (livresc) pontificat, (rar) păpie. (A obținut papalitate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru papalitate: papalitate forme demnitatea Papei și timpul cât ocupă scaunul papal. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru papalitate: papalitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat papalității Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru papalitate: papalitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat papalitắții Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PAPALITATE' PAPALEKSIpapalétepăpălípăpălícăPAPALITÁTEPĂPĂLẮUPĂPĂLÚDĂpapalúgăpăpălugár |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL papalitate Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului papalitate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Papalitas, papalitateatis. Instituția papalitateății. A obținut papalitate. Instituția papalitate. A obținut papalitate. |
GRAMATICA cuvântului papalitate? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului papalitate. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul papalitate poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE papalitate? Vezi cuvântul papalitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul papalitate?[ pa-pa-li-ta-te ] Se pare că cuvântul papalitate are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL papalitate |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: înțeles1 adjectiv în locuțiune de la sine înțeles?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
