 | as |
|
| Parapet [ pa-ra-pet ] VEZI SINONIME PENTRU parapet PE ESINONIME.COM definiția cuvântului parapet în mai multe dicționareDefinițiile pentru parapet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PARAPET: PARAPÉT, parapete, substantiv neutru 1. Perete puțin înalt de piatră, de cărămidă, de lemn, de metal etc. care servește la îngrădirea teraselor, a podurilor, a marginii șoselelor etc. vezi balustradă. Urcară așa la pas din parapet de pod în parapet de pod. SADOVEANU, B. 223. Se întorcea pe cheiul Dîmboviței, oprindu-se să privească de pe parapetul podurilor. C. PETRESCU, Î. II 159. ♦ Prelungirea bordurilor unei nave deasupra punții superioare, pentru ca oamenii și obiectele de pe punte să aibă o protecție contra valurilor. Mihu se feri de-a lungul parapetului, uitîndu-se chioriș la valurile care ridicau capul. TUDORAN, P. 161. ♦ Obstacol artificial așezat la capătul unei linii ferate, spre a opri înaintarea trenului sau a vagoanelor izolate. 2. Întăritură de pămînt sau de zid, la redute și tranșee, care apără pe soldați de gloanțe. Căciularii scoteau lopețile de la cingătoare și începeau a întoarce parapetul spre dușman. SADOVEANU, O. VI 36. Urcăm, luptăm iată-ne-acum Sus, sus, la parapete. ALECSANDRI, O. 241. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PARAPET: PARAPÉT, parapete, substantiv neutru 1. Perete (de înălțime mică) din piatră, lemn, metal etc. care servește la delimitarea teraselor, a podurilor, a marginilor unei șosele etc. ♦ Prelungire a bordurilor unei nave, deasupra punții superioare, având rolul de a proteja oamenii, instalațiile și obiectele de pe punte contra valurilor. ♦ Obstacol așezat la capătul unei linii ferate pentru ca trenul să nu mai poată înainta. 2. Întăritură de pământ sau de zid la redute și la tranșee, pentru protejarea luptătorilor. – Din italiana parapetto, limba franceza parapet, germana Parapett. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PARAPET: PARAPÉT, parapete, substantiv neutru 1. Perete (de înălțime mică) din piatră, lemn, metal etc. care servește la delimitarea teraselor, a podurilor, a marginilor unei șosele etc. ♦ Prelungire a bordurilor unei nave, deasupra punții superioare, având rolul de a proteja oamenii, instalațiile și obiectele de pe punte contra valurilor. ♦ Obstacol așezat la capătul unei linii ferate pentru ca trenul să nu mai poată înainta. 2. Întăritură de pământ sau de zid la redute și la tranșee, pentru protejarea luptătorilor. – Din italiana parapetto, limba franceza parapet, germana Parapett. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PARAPET: PARAPÉT substantiv neutru 1. Perete scund (pentru sprijinire) ridicat la marginea unei punți, a unui pod etc. pentru a împiedica căderea lucrurilor, a oamenilor etc. ♦ Flancurile vasului deasupra punții. 2. Întăritură (de pamânt, de zid) care protejează pe apărătorii unei fortificații. [plural -te, -turi. / conform limba franceza parapet, germana Parapett, italiana parapetto – păzește pieptul]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PARAPET: PARAPÉT parapete n. 1) Element de construcție în formă de îngrăditură joasă, destinat să mărginească ceva (o terasă, o scară, o șosea etc.); balustradă. 2) termen militar Întăritură de pământ din fața unei redute sau a unei tranșee, cu destinația de a proteja combatanții de focul inamicului. /<fr. parapet, germana Parapett Forme diferite ale cuvantului parapet: parapete Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PARAPET: PARAPÉT substantiv neutru 1. perete scund la marginea unei punți, a unui pod etc. pentru a împiedica căderea lucrurilor, a oamenilor. 2. prelungire a bordajului deasupra punții la nave și la unele ambarcații. 3. întăritură (de pământ, de zid) care protejează pe apărătorii unei fortificații. (< limba franceza parapet, germana Parapett) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru parapet: *parapét n., plural e (în franceză parapet, despre italiana parapetto, despre para, apără, și petto, pept). Arm. Zid înapoĭa căruĭa poțĭ sta adăpostit trăgînd focurĭ în dușman. Pin ext. Gard, gratiĭ la marginea unuĭ pod, unuĭ bord, unuĭ turn ca să nu cazĭ. vezi copastie, parcan. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PARAPET: PARAPET substantiv balustradă, parmaclîc, pălimar, rampă, rezemătoare, mînă curentă, (rar) reazem, (Transilvania și Muntenia) plimbă, (Transilvania) strajă, (învechit) parmac. (parapet la o scară.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru parapet: parapét (parapéte), substantiv neutru – Balustradă, parmaclîc. It. parapetto, prin intermediul limba neogreacă παρεπέτο, conform limba franceza parapet. – derivat parapeta, verb reflexiv (a se întări). Forme diferite ale cuvantului parapet: parapéte Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru parapet: parapet n. 1. partea de sus a unei redute; 2. mică zidărie de un stat de om, spre a opri să nu cază de pe un pod, cheiu, turn. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru parapet: parapét substantiv neutru, plural parapéte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru parapet: parapét substantiv neutru, plural parapéte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PARAPET' PARAPAREUNÍEPARAPARÉZĂPARAPÉIparapelPARAPÉTPARAPITÉCPARAPLANPARAPLÁSMĂPARAPLAZÍE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL parapet Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului parapet dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PARAPÉT parapete n. Parapet la o scară. |
GRAMATICA cuvântului parapet? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului parapet. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul parapet poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE parapet? Vezi cuvântul parapet desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul parapet?[ pa-ra-pet ] Se pare că cuvântul parapet are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL parapet |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Indicator de acord?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul parapet are forma: parapéte
