 | as |
|
| Pedeapsă [ pe-dea-p-să ] VEZI SINONIME PENTRU pedeapsă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pedeapsa în mai multe dicționareDefinițiile pentru pedeapsa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PEDEAPSĂ: PEDEÁPSĂ, pedepse, substantiv feminin 1. Măsură de represiune împotriva celui care a săvîrșit o greșeală. Ca să scapi de pedeapsă, alt chip nu e decît să te duci să-mi aduci pe fata lui Verdeș-împărat. ISPIRESCU, L. 42. Aici la sărăcăciosul ist de rai, vorba ceea: «fală goală, traistă ușoară»; șezi cu banii în pungă și duci dorul la toate cele. Mai mare pedeapsă decît asta nici că se mai poate! CREANGĂ, P. 320. ♦ Sancțiune aplicată, potrivit legii, de o instanță judecătorească cuiva care a săvîrșit un delict sau o crimă.Trei ani de cînd își făcea pedeapsa. BART, S. M. 25. Pedeapsă capitală vezi capital2. Pedeapsă corporală vezi corporal. Pedeapsă disciplinară vezi disciplinar. 2. Suferință (fizică sau morală), chin; nenorocire, necaz, pacoste, urgie. Ți-am adus, a urmat el, un cățelandru. L-am adus de departe într-o desagă a tarniței: am călătorit și călare, și tot scheuna din cînd în cînd scoțînd capul și rugîndu-mă cu ochii să-l iert de pedeapsa la care l-am supus. SADOVEANU, N. forme 14. Foaie verde de hămei, Maico, din copiii tăi, Toți au casă, Toți au masă, Numai eu trag la pedeapsă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 180. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pedeapsă: pedeápsă și (vechĭ) pedépsă forme, plural epse (limba neogreacă pédepsis și pedevsis [vgr. paideusis], educațiune, învățătură, pedeapsă, despre pedévo [vgr. paideúo], educ, pedepsesc; vechea slavă pedepsiĭa, pedeapsă). Vechĭ. Educațiune. Azĭ. Bătaĭe, arest, ucidere, amendă saŭ alt chin fizic saŭ moral aplicat cuĭva pentru o crimă, un delict, o greșală, o neglijență saŭ pentru lene: pedeapsa trebuĭe să fie proporțională cu greșala. Pedeapsă capitală, moarte. Pedeapsa eternă, chinurile ĭaduluĭ. Pedeapsa orĭ mînia luĭ Dumnezeŭ, mare nenorocire, cataclizm (incendiŭ, vijălie, potop, cutremur ș. a.). Chin, caznă, canon, suferință: ce pedeapsă pe capu luĭ! Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PEDEAPSĂ: PEDEAPSĂ s. 1. (juridic) sancțiune, (învechit și regional) ceartă, ștraf, (învechit) pilduire, strînsoare. (A primit o pedeapsa exemplară pentru fapta sa.) 2. (juridic) condamnare, osîndă, (livresc) penitență, (învechit și regional) lege, ștraf, (regional) pedepsie, (învechit) certare, judecată, pilduire. (Și-a ispășit întreaga pedeapsa.) 3. (termen bisericesc) canon, penitență, (învechit) podvig. (pedeapsa dată unui credincios pentru iertarea păcatelor sale.) 4. plată, răsplată, recompensă, (învechit) răsplătire. (Și-a luat pedeapsa cuvenită.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PEDEAPSĂ: PEDEÁPSĂ, pedepse, substantiv feminin 1. Măsură de represiune, sancțiune aplicată celui care a săvârșit o greșeală; specializare măsură de constrângere prevăzută de lege și aplicată cuiva de o instanță judecătorească drept sancțiune pentru o infracțiune; condamnare, osândă; situație în care se află cel pedepsit, condamnat. 2. figurat Suferință (fizică sau morală), chin, supliciu; necaz, nenorocire. – Din pedepsi (derivat regresiv). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PEDEAPSĂ: PEDEÁPSĂ, pedepse, substantiv feminin 1. Măsură de represiune, sancțiune aplicată celui care a săvârșit o greșeală; specializare măsură de constrângere prevăzută de lege și aplicată cuiva de o instanță judecătorească drept sancțiune pentru o infracțiune; condamnare, osândă; situație în care se află cel pedepsit, condamnat. 2. figurat Suferință (fizică sau morală), chin, supliciu; necaz, nenorocire. – Din pedepsi (derivat regresiv). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pedeapsă: pedeapsă forme 1. aplicare de mijloace ce produc durere spre a corija pe un culpabil: și-a luat pedeapsa; 2. figurat mare nenorocire: pedeapsa lui D-zeu. Pedepsele pentru crime sunt: munca silnică, recluziunea, detențiunea, degradațiunea civică; pentru delicte și contravențiuni: închisoarea și amenda. [greacă mod. PAÍDEVSIS, instrucțiune: pedeapsa e concepută ca o învățătură menită a îndrepta și cuminți ( vezi pedepsì)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PEDEAPSĂ: PEDEÁPSĂ substantiv verbal calvar, canon, caznă, chin, creștere, cultivare, durere, educare, educație, formare, instrucție, învățământ, învățătură, patimă, schingiuire, schingiuit, suferință, supliciu, tortură. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pedeapsă: pedeapsă substantiv verbal CALVAR. CANON. CAZNĂ. CHIN. CREȘTERE. CULTIVARE. DURERE. EDUCARE. EDUCAȚIE. FORMARE. INSTRUCȚIE. ÎNVĂȚĂMÎNT. ÎNVĂȚĂTURĂ. PATIMĂ. SCHINGIUIRE. SCHINGIUIT. SUFERINȚĂ. SUPLICIU. TORTURĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pedeapsă: pedeápsă substantiv feminin, genitiv dativ articulat pedépsei; plural pedépse Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pedeapsă: pedeápsă substantiv feminin, genitiv dativ articulat pedépsei; plural pedépse Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PEDEAPSA' PEDANTÍSMpedantízmpedantlâcPEDEÁPEDEÁPSĂPEDECÚȚĂPEDÉLPEDEPSÍPEDEPSÍBIL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pedeapsă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pedeapsă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A primit o pedeapsă exemplară pentru fapta sa. Și-a ispășit întreaga pedeapsă. Pedeapsă dată unui credincios pentru iertarea păcatelor sale. Și-a luat pedeapsă cuvenită. A primit o pedeapsă exemplară pentru fapta sa. Și-a luat pedeapsă cuvenită. |
GRAMATICA cuvântului pedeapsă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pedeapsă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pedeapsă poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pedeapsă? Vezi cuvântul pedeapsă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pedeapsă?[ pe-dea-p-să ] Se pare că cuvântul pedeapsă are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pedeapsă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Fizică, în sintagmele pupilă de intrare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pedeapsă are forma: pedépse
