 | as |
|
| Pionier [ pi-o-ni-er ] VEZI SINONIME PENTRU pionier PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pionier în mai multe dicționareDefinițiile pentru pionier din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PIONIER: PIONIÉR, -Ă, pionieri, -e, substantiv masculin și forme 1. Membru al organizației progresiste a tineretului școlar, care înglobează elevi între 9 și 14 ani și îi educă în spiritul concepției marxist-leniniste, spre a deveni buni cetățeni ai patriei socialiste. Am auzit cîntînd pionierii cu cravate de flacără. SADOVEANU, E. 74. 2. Persoană făcînd parte dintr-un grup (mai ales de coloniști sau de emigranți) care pătrunde pentru prima dată într-un ținut nelocuit, se stabilește acolo, contribuind la dezvoltarea și progresul acelui ținut. ♦ figurat Persoană care lucrează într-un domeniu nou, încă necercetat, care pune bazele unei metode, unei activități noi; deschizător de drumuri într-un domeniu oarecare de activitate. Alecsandri... este unul din pionierii culturii noastre. SADOVEANU, E. 57. Costachi Negruzzi este un nume scump Romîniei și va rămînea în pleiada pionierilor intelectuali ai neamului nostru. ALECSANDRI S. 37. 3. (Numai m.) Militar făcînd parte din unități pregătite special pentru construcții cerute de operațiile militare. în semiîntunericul hrubei, în pîlpîirile fugare ale vechiidui loc haiducesc, neosteniții pionieri se opriră, își lăsară în jos cazmalele și hîrlețele. SADOVEANU, O. VIII 171. Locotenentul Gross. comanda o companie de pionieri. REBREANU, forme S. 52. – Pronunțat: pi-o-ni-er. Forme diferite ale cuvantului pionier: pionier-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PIONIER: PIONIÉR, -Ă, pionieri, -e, substantiv 1. S. m. și forme (Ieșit din uz) Membru al organizației de masă a elevilor de 7-14 ani, care avea ca scop educarea comunistă a elevilor. 2. S. m. și forme Persoană care face parte dintr-un grup (de coloniști sau de emigranți) care pune bazele unei vieți civilizate într-un ținut nelocuit. ♦ figurat Persoană care lucrează cea dintâi într-un domeniu nou, încă necercetat, care pune bazele unei metode noi, unei activități noi; deschizător de drumuri într-un domeniu oarecare de activitate. 3. S. m. Militar care face parte dintr-o unitate de geniu pregătită special pentru a executa construcțiile necesare operațiilor militare, barajele de mine etc. [ pronunție: pi-o-ni-er. – Variante: (popular) pionér, -ă substantiv] – Din limba franceza pionnier, germana Pionier, (1) limba rusă pioner. Forme diferite ale cuvantului pionier: pionier-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PIONIER: PIONIÉR, -Ă, pionieri, -e, substantiv masculin, substantiv feminin 1. S. m. și forme Persoană care face parte dintr-un grup (de coloniști sau de emigranți) care pune bazele unei vieți civilizate într-un ținut nelocuit. ♦ figurat Deschizător de drumuri noi în știință, în tehnică etc. 2. S. m. Militar care face parte dintr-o unitate de geniu pregătită special pentru a executa construcțiile necesare operațiilor militare, barajele de mine etc. 3. S. m. și forme (În România; în perioada 1949-1989) Membru al unei organizații de masă a elevilor între 7 și 14 ani. [ pronunție: pi-o-ni-er. – Variante: (popular) pionér, -ă substantiv] – Din limba franceza pionnier, germana Pionier, (1) limba rusă pioner. Forme diferite ale cuvantului pionier: pionier-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PIONIER: PIONIÉR substantiv masculin și forme 1. Militar dintr-o unitate de geniu care lucrează la terasamente, la minări etc. 2. Persoană care desțelenește și cultivă un ținut virgin, punând bazele unei vieți civilizate în acea regiune. 3. (figurat) Militant pentru o cauză, pentru o idee nouă, exponent al unei concepții noi; deschizător de drumuri noi în știință, în tehnică etc. 4. (În trecut) Membru al organizației de masă a tineretului școlar care îngloba elevi între 9 și 14 ani și îi educa în spiritul concepției marxist-leniniste. [pronume pi-o-ni-er. / limba franceza pionnier, limba rusă pioner]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PIONIER: PIONIÉR1 I. substantiv masculin forme 1. cel care, făcând parte dintr-un grup de coloniști sau de emigranți, desțelenește și cultivă un ținut virgin. 2. (figurat) deschizător de drumuri noi în știință, în tehnică etc. 3. (în țările cu regim comunist, în România) membru al organizației politice de masă a elevilor între 7 și 14 ani. II. substantiv masculin militar din trupele de geniu, specializate în construcții de terasamente, fortificații, minări etc. (< limba franceza pionnier, germana Pionier, /I, 3/ limba rusă pioner) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PIONIER: PIONIÉR2 pionieri m. 1) Colonist care se instalează primul într-un ținut necunoscut pentru a-l valorifica. 2) Militar din trupele speciale de construcții (de drumuri, de fortificații etc.) necesare operațiilor militare. 3) figurat Deschizător de drumuri într-un domeniu de activitate umană. [silabe pi-o-ni-er] /<fr. pionnier, germana Pionier, limba rusă pioner Forme diferite ale cuvantului pionier: pionieri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pionier: *pioniér m. (în franceză pionnĭer, despre pion). Soldat întrebuințat la terasamente, podurĭ și mine. Primu cultivator al unor locurĭ inculte: pionieriĭ americanĭ. figurat Acela care deschide saŭ prepară calea spre știință, civilizațiune, progres. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PIONIER: PIONIÉR1 pionieră (pionieri, pioniere) m. și forme (în fosta Uniune Sovietică și în alte țări socialiste) Membru al organizației comuniste a copiilor de la 10 la 14 ani. [silabe pi-o-ni-er] /<fr. pionnier, germana Pionier, limba rusă pioner Forme diferite ale cuvantului pionier: pionieră Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PIONIER: PIONIÉR substantiv neutru (tehnică) Banc de lucru ușor transportabil și ușor de montat. [pronume pi-o-ni-er. / et. incertă]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pionier: pioniér substantiv masculin (silabe pi-o-ni-er), plural pioniéri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pionier: pioniér (pi-o-ni-er) substantiv masculin, plural pioniéri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PIONIER: PIONIÉR2 substantiv neutru (tehnică) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'PIONIER' PIONEFRÓZĂPIONÉRPIONÉZĂPIONIEPIONIÉRpioniér-geológpioniér-speológpioniérăPIONIERÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PIONIER Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pionier dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PIONIÉR2 pionieri m. PIONIÉR1 pionieră pionieri, pioniere m. |
GRAMATICA cuvântului PIONIER? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pionier. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PIONIER poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pionier? Vezi cuvântul pionier desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pionier?[ pi-o-ni-er ] Se pare că cuvântul pionier are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: învoială agricolă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pionier are forma: pioniéri
