 | as |
|
| Pisa [ pi-sa ] VEZI SINONIME PENTRU pisa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pisa în mai multe dicționareDefinițiile pentru pisa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a pisa (forma la infinitiv) A pisa conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PISA: PISA, oraș în VNV Italiei (Toscana), pe Arno, la 69 km VSV de Florența, în apropiere de M. Ligurică; 89,6 mii locuțiune (2001). Nod de comunicații. construcții aeronautice, de motoare, de mașini-unelte și de material feroviar; industrie matematică de construcții, textilă, a sticlăriei, ceramicii, porțelanului, chimico-farmaceutică. Universitate (1343). Muzeul Național San Matteo (1949) deschis în cadrul mănăstirii benedictine cu același nume. Centru turistic. Monumente: Domul (1063-1118, cu refaceri din secolul 14), Baptisteriul (1152, cu completări din secolul 14), Turnul/Campanila de formă circulară (1173, completat în 1372), cu o înălțime de 58 m, faimos prin înclinarea lui față de axa verticală, Turnul/Campanila Vasari (1570-1572), bisericile San Michele (990), Santa Cecilia (1103), Santa Maria della Spina (1323-1333), San Stefano (1565-1569), Palazzo dei Medici (secolul 13-14), Palazzo Reale (1559), Palazzo dei Cavalieri (1562), Casa lui Galilei ș.a. Muzee. Piața Domului face parte (din 1987) din patrimoniul cultural universal. Fundată probabil de liguri, centru etrusc (secolul 4 î. Hr.), a fost ocupat de romani, care au instituit aici o colonie (179 î. Hr.) și apoi un municipiu (89 î. Hr.). Oraș liber (1081); după înfrângerea suferită (în 1284) din partea Genovei decade; intră sub stăpânirea familiei Visconti (1399-1402) și apoi a Florenței (1406). Important centru comercial (din secolul 9), a avut conflicte cu Genova și Veneția pentru supremație în comerțul maritim. Aici a avut loc în 1409, în timpul Marii Schisme, conciliul ecumenic, care l-a ales ca papă pe Alexandru vezi A intrat în componența Italiei în 1860, împreună cu Marele Ducat al Toscanei, în care fusese încorporată (1815). Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PISA: PISÁ, pisez, verb I. tranzitiv 1. A zdrobi un corp în piuliță cu pisălogul, pentru a-l face mai mărunt sau a-l preface în praf. Opărește, curăță de coajă și pisează bine 130 dramuri de migdale dulci. La TDRG. Cînd te-i sătura de strujit pene, vei pisa mălai. CREANGĂ, P. 5. Își petrecea zilele... pisînd chinchină. NEGRUZZI, S. I 205. ♦ (Regional) A bate grîul în piuă, pentru a-l descoji. ♦ A călca cu piciorul în mers (fărîmițînd sau presînd). A străbătut mulțimea, pisînd zăpada cu pași mărunți. GALAN, Z. R. 228. 2. figurat A bate; a snopi în bătaie. Omul ridică iar ciomagul și acum nu-l lovi o singură dală începu să-l piseze cu lovituri pe unde nimerea. PREDA, Î. 186. Ieși afară de mă lasă, nu mă face să turbez Și să nu-mi mai calci în casă că mă pui de te pisez. PANN, P. vezi III 114. 3. figurat A plictisi, a bate la cap, a sîcîi pe cineva (repetîndu-i aceleași lucruri), a pisălogi. N-o mai întărîta, dragă... are nevricale. N-o mai pisa și tu. DUMITRIU, B. forme 45. De zece ani mă pisezi cu genealogiile. C. PETRESCU, A. R. 26. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PISA: PISÁ, pisez, verb I. tranzitiv 1. A zdrobi, a sfărâma o substanță, un corp solid prin loviri repetate (cu pisălogul, cu ciocanul etc.), pentru a le face mai mărunte sau a le preface în praf. 2. A bătători, a bătuci, a frământa cu picioarele zăpada, pământul etc.; prin extensie a dansa, a juca. 3. figurat A bate tare, a snopi în bătaie. 4. figurat A plictisi, a bate la cap, a sâcâi pe cineva, repetându-i același lucru; a pisălogi. – latina pi(n)sare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PISA: PISÁ, pisez, verb I. tranzitiv 1. A zdrobi, a sfărâma o substanță, un corp solid prin loviri repetate (cu pisălogul, cu ciocanul etc.), pentru a le face mai mărunte sau a le preface în praf. 2. A bătători, a bătuci, a frământa cu picioarele zăpada, pământul etc.; prin extensie a dansa, a juca. 3. figurat A bate tare, a snopi în bătaie. 4. figurat A plictisi, a bate la cap, a sâcâi pe cineva, repetându-i același lucru; a pisălogi. – latina pi(n)sare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PISA: PISA verb a mărunți, a sfărîma, a zdrobi, (învechit și popular) a smicura, a zdrumica, (regional) a pisălogi, a pisăza, (familial) a pisăgi. (A pisa sare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PISA: PISÁ verb vezi bate, bătători, bătuci, bodogăni, cicăli, dăscăli, decortica, îndesa, piua, plictisi, presa, sâcâi. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pisa: pisa verb vezi BATE. BĂTĂTORI. BĂTUCI. BODOGĂNI. CICĂLI. DĂSCĂLI. DECORTICA. ÎNDESA. PIUA. PLICTISI. PRESA. SÎCÎI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pișa: pișá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu piș, persoana a treia singular: el / ea și plural píșă, persoana întâi plural: noi pișăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural píșe; gerunziu pișând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pișa: pișá (a pisa) (popular) verb, indicativ prezent 3 píșă, persoana întâi plural: noi pișắm; conjunctiv prezent 3 să píșe; gerunziu pișấnd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PIȘA: PIȘÁ, piș, verb I. (popular) 1. reflexiv A urina. 2. tranzitiv A uda, a stropi cu urină. – latina *pissiare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PIȘA: PIȘÁ, piș, verb I. (popular) 1. reflexiv A urina. 2. tranzitiv A uda, a stropi cu urină. – latina *pissiare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru pișa: pișa, piș (popular, obs.) I. vezi t. a uda cu urină II. vezi r. a urina, a face pipi Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pisa: pisá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu piséz, persoana a treia singular: el / ea și plural piseáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru pisa: pisa, pisez vezi t. 1. a bate 2. a fi excesiv de insistent Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pisa: pisá (a pisa) verb, indicativ prezent 3 piseáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PIȘA: PIȘÁ verb vezi ieși, urina. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pișa: pișa verb vezi IEȘI. URINA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PÎ́ȘA: PÎ́ȘA interjecție vezi pîș. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'PISA' pîrvpîrvácPISpis-písPISÁpișăciósPISĂGEÁLĂPISĂGÍPISĂGÍT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PÎ́ȘA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pî́şa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A pÎ́Șa sare. A pÎ́Șa sare. Pișá a pÎ́Șa popular verb, indicativ prezent 3 píșă, persoana întâi plural: noi pișắm; conjunctiv prezent 3 să píșe; gerunziu pișấnd. Pisá a pÎ́Șa verb, indicativ prezent 3 piseáză. |
GRAMATICA cuvântului PÎ́ȘA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pî́şa. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PÎ́ȘA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pisa? Vezi cuvântul pisa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pisa?[ pi-sa ] Se pare că cuvântul pisa are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PÎ́ȘA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Literă glagolitică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul pișa se conjugă: ei ele píșă
