eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție plamin


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Plămî́n [ plă-mî́n ]
VEZI SINONIME PENTRU plămî́n PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului plamin în mai multe dicționare

Definițiile pentru plamin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLĂMÎ́N:
PLĂMÎ́N, plămâni, substantiv masculin Fiecare dintre cele două organe, cu aspect spongios, învelite în pleură, care alcătuiesc aparatul principal de respirație la om și la animale vertebrate și care sînt așezate în cavitatea toracică. Plămînul stîng. Bolnav de plămîni. ▭ Tovarășul meu privea țintă înainte, respira ușurat pînă în adîncul plămânilor, croia planuri înfrigurate și nerăbdătoare. C. PETRESCU, S. 191. A răcit la plămîni și acum zace cît e de lung, ocupând singur patul copiilor. SAHIA, N. 97. Începu a-l tracta pentru plămîni, dar nu putu învinge răul care se înrădăcinase. NEGRUZZI, S. II 154.
       • Expresia: A-și scuipa plămînii vezi scuipa.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

plămî́n
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru plămî́n:
plămî́n m. (limba neogreacă plemóni, vgr. pneúmon, ionic pleúmon, de unde și latina pŭlmo, pŭlmónis, și de aci italiana polmone, pv. polmo, limba franceza poumon. vezi pneumatic, pulmonar). Măruntaĭ care se află în pept și care e organu principal al respirațiuniĭ (numit la animale și bojoc): în plămînĭ se vivifică aeru.

– În Munt și plumîn. Vechĭ în Moldova și Transilvania și plămînă, maĭ rar plumînă, plural ĭ și e: plămînele arse de sete (N. Cost. 2, 33). Azĭ în est ob. plămîĭ m. plural tot așa.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

PLĂMÎN
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PLĂMÎN:
PLĂMÎN s.

1. (anatomie) pulmon, (popular) bojoc.

2. (medicina; la plural ) piept, tuberculoză pulmonară. (Suferă de plamin.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

plămîn
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru plămîn:
plămîn substantiv verbal FICAT.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'PLAMIN'
plămânícplămâníeplămâníțăplămânósplămî́nplămînă-albăplămînă-galbenăPLĂMÎNAREplămînărea

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL plămîn
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plămîn dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Suferă de plămîn.

GRAMATICA cuvântului plămîn?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plămîn.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul plămîn poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul plămîn sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi

CUM DESPART ÎN SILABE plămî́n?
Vezi cuvântul plămî́n desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plămî́n?
[ plă-mî́n ]
Se pare că cuvântul plămî́n are două silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cale sau drum, șosea de acces?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
calitatea de a fi persoană juridică
lucrare amplă pentru orchestră, având de obicei un conținut programatic
drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc
a să-ți sau să vă fie de sau cu folos!; b ironic se spune cuiva care a procedat greșit împotriva sfaturilor primite
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app