 | as |
|
| Platină [ pla-ti-nă ] VEZI SINONIME PENTRU platină PE ESINONIME.COM definiția cuvântului platina în mai multe dicționareDefinițiile pentru platina din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a platina (forma la infinitiv) A platina conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PLATINĂ: PLÁTINĂ (< limba franceza ) substantiv feminin I. Element chimic (Pt; nr. at. 78, m. at. 195,09, m. spaniolă 21,45, platina t. 1.774°C, platina forme c. 3.800°C); metal prețios, alb-cenușiu, lucios, dur, foarte maleabil și ductil. Se găsește în natură în stare nativă, aliat în special cu celelalte metale platinice. Este inoxidabil și foarte rezistent la acțiunea acizilor. Se întrebuințează la fabricarea unor aparate de laborator, instrumente de precizie, a bijuteriilor, în tehnica dentară, drept catalizator etc. Este cunoscut din secolul 16. În stare pură a fost obținut, în 1803, de W.M. Wollaston. • Negru de platina = pulbere de platina folosită în industrie. II. 1. (La plural ) Piese de contact (ploturi) în formă de pastile solidarizate cu ciocănelul și respectiv contraciocănelul ruptorului de la echipamentul de aprindere al unui motor cu electroaprindere. 2. (fizică) Piesă în formă plană, fabricată din (sau aliaj de) platină, care intră în construcția unor aparate (ex. microscopul) și pe care se așază obiectele studiate. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru platină: *platínă forme, plural e, ĭ (în franceză platine, despre spaniolă platina, mineral de platină, și platino, platină, despre plata, argint: italiana plátino, limba neogreacă plátina). Un fel de metal alb cenușiŭ, cel maĭ greŭ și maĭ inalterabil din toate. – Și plátină (după limba neogreacă). – Platina, care se află aliată cu alte metale (iridiŭ, paladiŭ) în nisipurile produse pin dezagregarea rocelor vechĭ, e moale, dúctilă, maleabilă și foarte tenace (densitatea 21, 4; greutatea atomică 194, 3). Se topește la 1775 și absoarbe oxigenu, ca și argintu. Nu se oxidează la nicĭ o temperatură și rezistă acțiuniĭ multor acide. De aceĭa, fiind-că se topește și se alterează așa de greŭ, se întrebuințează la făcut vase în care se pot efectua reacțiunĭ la o temperatură înaltă saŭ cu niște anumite acide, precum și la construirea multor aparate de preciziune. A fost descoperită la 1735 în nisipurile aurifere ale unuĭ rîŭ din America de Sud. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLATINĂ: PLÁTINĂ, (2, 3) platine, substantiv feminin 1. Metal prețios de culoare albă-cenușie, dur, lucios, inoxidabil, foarte maleabil și ductil, foarte rezistent la căldură și la acțiunea acizilor, folosit la fabricarea unor aparate de laborator, a unor instrumente de precizie, a unor obiecte de valoare, în tehnica dentară etc. ♦ Negru de platină = platină (1) sub formă de pulbere, folosită în industrie. 2. Nume dat diferitelor piese de mașini care altădată se fabricau din platină (1) sau care au luciul acestui metalurgie 3. Laminat semifabricat plat, cu secțiune dreptunghiulară, cu dimensiuni mici, care se folosește ca materie primă la laminarea tablei subțiri. – Din limba franceza platine. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLATINĂ: PLÁTINĂ, (2, 3) platine, substantiv feminin 1. Metal prețios de culoare albă-cenușie, dur, lucios, inoxidabil, foarte maleabil și ductil, foarte rezistent la căldură și la acțiunea acizilor, folosit la fabricarea unor aparate de laborator, a unor instrumente de precizie, a unor obiecte de valoare, în tehnica dentară etc. ♦ Negru de platină = platină (1) sub formă de pulbere, folosită în industrie. 2. Nume dat diferitelor piese de mașini care altădată se fabricau din platină (1) sau care au luciul acestui metalurgie 3. Laminat semifabricat plat, cu secțiune dreptunghiulară, cu dimensiuni mici, care se folosește ca materie primă la laminarea tablei subțiri. – Din limba franceza platine. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLATINĂ: PLÁTINĂ, (2) platine, substantiv feminin 1. Metal prețios, de culoare albă-cenușie, dur, inoxidabil, foarte rezistent la încălzire, din care se fac aparate de laborator, instrumente de precizie și unele obiecte de valoare. Observă că dansatorul Anei poartă la mîna stingă un lanț subțire de platină. C. PETRESCU, C. vezi 202. ♦ Compus: negru-de-platină = platină sub formă de pulbere, folosită în industrie. 2. Nume dat diferitelor piese de mașini care altădată se fabricau din platină (1) sau care au luciul acestui metalurgie Platina microscopului. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLATINA: PLATINÁ, platinez, verb I. tranzitiv 1. A acoperi un obiect de metal cu un strat subțire de platină, pentru a-i da aspectul platinei sau pentru a-i proteja suprafața, în special împotriva oxidării; a sufla cu platină. 2. A decolora prin mijloace chimice părul de pe cap dîndu-i o nuanță de blond foarte deschis. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PLATINĂ: PLÁTINĂ substantiv feminin 1. metal prețios alb-argintiu, dur, foarte greu, ductil și inoxidabil. 2. (la plural) dispozitiv prevăzut cu contacte electrice care comandă aprinderea în motoarele cu explozie. 3. piesă plană care intră în construcția anumitor aparate. (< limba franceza platine) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLATINA: PLATINÁ, platinez, verb I. tranzitiv 1. A acoperi un obiect de metal cu un strat subțire de platină (1); a sufla cu platină. 2. A decolora părul capului prin mijloace chimice, dându-i o nuanță de blond-argintiu. – Din limba franceza platiner. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLATINA: PLATINÁ, platinez, verb I. tranzitiv 1. A acoperi un obiect de metal cu un strat subțire de platină (1); a sufla cu platină. 2. A decolora părul capului prin mijloace chimice, dându-i o nuanță de blond-argintiu. – Din limba franceza platiner. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PLATINĂ: PLÁTINĂ substantiv feminin 1. Metal prețios, alb-argintiu, dur, foarte greu, ductil și inoxidabil. 2. Nume dat unor piese de formă plană care intră în construcția anumitor aparate. [< limba franceza platine, conform spaniolă platina]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLATINĂ: PLÁTINĂ forme Metal nobil lucios, de culoare alb-argintie, maleabil și ductil, rezistent la acțiunea acizilor și la temperaturi înalte, având diferite întrebuințări. /<fr. platine Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PLATINA: PLATINÁ verb I. trecut 1. A acoperi cu un strat subțire de platină (un obiect metalic). 2. A decolora părul de pe cap prin mijloace chimice. [< limba franceza platiner]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PLATINA: PLATINÁ verb trecut 1. a acoperi cu un strat subțire de platină. 2. a decolora părul de pe cap prin mijloace chimice. (< limba franceza platiner) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru platină: plátină substantiv feminin, genitiv dativ articulat plátinei; (piese de mașini, laminate semifabricate) plural plátine; (chimie) simbol Pt Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru platină: platină forme metal prețios de un alb cenușiu, întrebuințat la fabricarea vaselor de laboratorii. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru platină: plátină2 (piesă de mașină, laminat) substantiv feminin, genitiv dativ articulat plátinei; plural plátine Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru platina: platiná verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu platinéz, persoana a treia singular: el / ea și plural platineáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru platină: plátină1 (element chimic) substantiv feminin, genitiv dativ articulat plátinei; simbol Pt Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru platina: platiná (a platina) verb, indicativ prezent 3 platineáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PLATINA' plăticiátPLĂTICÚȚĂPLATIMERÍEPlatinPLATINÁPLATINÁREPLATINÁTPLATINIPLATÍNIC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL platina Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului platina dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Platiná a platina verb, indicativ prezent 3 platineáză. |
GRAMATICA cuvântului platina? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului platina. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul platina poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE platină? Vezi cuvântul platină desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul platină?[ pla-ti-nă ] Se pare că cuvântul platină are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL platina Inţelegi mai uşor cuvântul platina dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe= pulbere de p ♦ Negru de platină = platină 1 sub formă de pulbere, folosită în industrie ♦ Negru de platină = platină 1 sub formă de pulbere, folosită în industrie ♦ Compus: negru-de-platină = platină sub formă de pulbere, folosită în industrie |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu sau de sânge albastru?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul platină are forma: plátine
