eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție plictisitor


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Plictisitor [ plic-ti-si-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU plictisitor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului plictisitor în mai multe dicționare

Definițiile pentru plictisitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PLICTISITOR:
PLICTISITOR adjectiv

1. anost, neinteresant, plicticos, (livresc) fastidios, (figurat) fad, insipid, nesărat, sălciu, searbăd. (Un spectacol plictisitor.)

2. anost, banal, monoton, placid, uniform, (figurat) searbăd, (livresc figurat) tern. (O viață plictisitor.)

3. agasant, enervant, iritant, plicticos, sîcîitor, supărător. (O treabă plictisitor.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PLICTISITÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLICTISITÓR:
PLICTISITÓR, -OÁRE, plictisitori, -oare, adjectiv

1. Care plictisește; plicticos, anost, searbăd. Ce rost au aci, el și monologul lui, între oameni sătui... cu desăvîrșire indiferenți unor chestiuni care trebuie să li se pară grozav de plictisitoare. C. PETRESCU, Î. I 16.

2. Supărător, enervant.
Forme diferite ale cuvantului plictisitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PLICTISITÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLICTISITÓR:
PLICTISITÓR, -OÁRE, plictisitori, -oare, adjectiv

1. Care plictisește (1); neinteresant, searbăd, anost; plicticos.

2. Supărător, enervant, agasant; plicticos.

– Plictisi + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului plictisitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PLICTISITÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLICTISITÓR:
PLICTISITÓR, -OÁRE, plictisitori, -oare, adjectiv

1. Care plictisește (1); neinteresant, searbăd, anost; plicticos.

2. Supărător, enervant, agasant; plicticos.

– Plictisi + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului plictisitor: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PLICTISITÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLICTISITÓR:
PLICTISITÓR2 plictisitoroáre (plictisitoróri, plictisitoroáre) Care plictisește; care provoacă plictiseală; anost. Film plictisitor. /a (se) plictisi + sufix plictisitortor
Forme diferite ale cuvantului plictisitor: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PLICTISITÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLICTISITÓR:
PLICTISITÓR1 adverb Într-un mod care provoacă plictiseală; cu plictiseală. /a (se) plictisi + sufix plictisitortor
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

plictisitor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plictisitor:
plictisitór adjectiv masculin, plural plictisitóri; forme singular și plural plictisitoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

plictisitor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plictisitor:
plictisitór adjectiv masculin, plural plictisitóri; forme singular și plural plictisitoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

plictisitor
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru plictisitor:
plictisitór, -oáre adjectiv Plicticos. adverb A vorbi plictisitor.
Forme diferite ale cuvantului plictisitor: -oáre

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

Plictisitor
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Plictisitor:
Plictisitor ≠ amuzant, captivant, distractiv, nostim
Definiție sursă: Dicționar de antonime

plictisitor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru plictisitor:
plictisitor a. care plictisește.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'PLICTISITOR'
plictiséscPLICTISÍPLICTISÍREPLICTISÍTPLICTISITÓRplicuíPLICUÍREPLICULÉȚPLICUȘÓR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL plictisitor
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plictisitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Un spectacol plictisitor.
O viață plictisitor.
O treabă plictisitor.
Un spectacol plictisitor.
PLICTISITÓR2 plictisitoroáre plictisitoróri, plictisitoroáre Care plictisește; care provoacă plictiseală; anost.
Film plictisitor.
/a se plictisi + sufix plictisitortor.
/a se plictisi + sufix plictisitortor.

GRAMATICA cuvântului plictisitor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plictisitor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul plictisitor poate fi: adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul plictisitor sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE plictisitor?
Vezi cuvântul plictisitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plictisitor?
[ plic-ti-si-tor ]
Se pare că cuvântul plictisitor are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL plictisitor

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Carbamic adjectiv chimie; în sintagma acid carbamic?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi la discreția, la cheremul cuiva
până la ultima limită
acid instabil, cunoscut sub formă de săruri sau de esteri
numele unei boli de ochi, de obicei provocată de firele de gene mai lungi care irită globul ocular
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app