 | as |
|
| Polog [ po-log ] VEZI SINONIME PENTRU polog PE ESINONIME.COM definiția cuvântului polog în mai multe dicționareDefinițiile pentru polog din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POLÓG: POLÓG1, poloage, substantiv neutru 1. Cantitate de iarbă cosită dintr-o singură mișcare de coasă; mănunchi de fîn sau de grîu secerat, înainte de a fi adunat sau legat în snopi. Frînți de mijloc, adunăm poloagele, legăm snopii. Soarele arde. Miriștea frige. STANCU, despre 191. În poiană bătrînul avea fîn în polog și venea să vadă dacă nu-i bun de strîns în căpiți. SADOVEANU, O. V 456. • Expresia: A zăcea (a sta, a cădea) polog = a sta răsturnat, culcat la pămînt, grămadă. Grîul cade polog. STANCU, despre 145. Oile-atunci grămădite cad jertfe polog laolaltă. MURNU, I 91. • (Prin analogie) Era un fel de tot ciudat să pregătesc examenul de a doua zi sub pologul acestor flori. GALACTION, O. I 340. Un vînt ușor așternu un alt polog de frunze peste cele căzute de mai înainte. La TDRG. 2. Acțiunea de a întoarce sau de a împrăștia finul cosit. N-a avut verb reflexiv:eme să coasă, că a fost la polog. SEVASTOS, N. 44. [Buha] țipă ca muncită de-o sete nespusă pe timpul secetei, vara, mai ales pe timpul pologului. ȘEZ. v 129. 3. Iarbă de coasă, bună de cosit. înălțimile albastre păreau că se leagănă ușor, că tremură încet ca un polog în care bate o adiere domoală și tainică. SANDU-ALDEA, N. 242. 4. Mulțime, grămadă, ceată. Pologul de tătari se apropie din ce în ce. MARIAN, T. 170. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POLÓG: POLÓG2, poloage, substantiv neutru 1. Pînză cu țesătura foarte deasă (adesea impermeabilă) cu care se acoperă sacii cu cereale ori care se așterne pe pămînt sau în căruță cînd se toarnă cereale etc.; prelată. 2. Acoperămînt (decorativ) cu perdele, așezat deasupra unui pat; baldachin. Ruset încerca să facă pe franțuz a înțelege că un pat cu polog nu s-a văzut niciodată pe aceste meleaguri. SADOVEANU, Z. C. 193. Plapumă de mătase. Polog la pat Pe jos curat. Lucruri puține, dar bine orînduite. BASSARABESCU, substantiv neutru 67. Vizitasem apoi odaia de culcare cu pat de bronz, adăpostit sub un polog albastru. DEMETRESCU, O. 99. 3. Acoperitoare specială de pînză rară sau de sîrmă, folosită de pescarii din baltă pentru a se feri de țînțari. Vatamanul pescarilor a așezat un polog de sită închis de toate părțile pentru odihnă și pază împotriva țînțarilor. SADOVEANU, N. P. 206. – plural și: pologuri (DUNĂREANU, N. 188). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POLÓG: POLÓG1, poloage, substantiv neutru 1. (popular) Cantitate de iarbă (sau de alte plante) cosită dintr-o singură mișcare de coasă; mănunchi de fân sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat în snopi). • Expresia: (Adverbial) A sta (sau a zăcea, a cădea) polog = a sta (sau a zăcea, a cădea) grămadă. 2. (regional) Întoarcere sau împrăștiere a fânului cosit (pentru a se usca). 3. (regional) Iarbă bună de cosit. – Din limba bulgară, sârbo-croată polog. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POLÓG: POLÓG1, poloage, substantiv neutru 1. (popular) Cantitate de iarbă (sau de alte plante) cosită dintr-o singură mișcare de coasă; mănunchi de fân sau de grâu secerat (care urmează să fie adunat sau legat în snopi). • Expresia: (Adverbial) A sta (sau a zăcea, a cădea) polog = a sta (sau a zăcea, a cădea) grămadă. 2. (regional) Întoarcere sau împrăștiere a fânului cosit (pentru a se usca). 3. (regional) Iarbă bună de cosit. – Din limba bulgară, limba sârbă polog. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POLÓG: POLÓG2, poloage, substantiv neutru 1. Țesătură țărănească groasă (impermeabilă), lucrată din lână, din in sau din cânepă și folosită ca cergă, pătură, așternut etc. 2. Țesătură fină, folosită mai ales ca draperie; perdea; prin extensie baldachin. 3. Acoperitoare specială confecționată din pânză rară sau din plasă de sârmă, folosită împotriva țânțarilor, a muștelor etc. – Din limba slavă (veche) podlogŭ, limba rusă polog. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POLÓG: POLÓG2, poloage, substantiv neutru 1. Țesătură țărănească groasă (impermeabilă), lucrată din lână, din in sau din cânepă și folosită ca cergă, pătură, așternut etc. 2. Țesătură fină, folosită mai ales ca draperie; perdea; prin extensie baldachin. 3. Apărătoare specială confecționată din pânză rară sau din plasă de sârmă, folosită împotriva țânțarilor, a muștelor etc. – Din limba slavă (veche) podlogŭ, limba rusă polog. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POLÓG: POLÓG2 pologoáge n. 1) Învelitoare confecționată dintr-o țesătură groasă (de cânepă sau in), având diferite întrebuințări; veretcă. 2) Pânză fină pentru draperii și perdele. 3) Acoperământ special, asemănător unui cort, care se atârnă deasupra unui pat în scop protector (împotriva țânțarilor, muștelor etc.). 4) Pat cu un astfel de acoperământ, instalat vara în aer liber. /<rus. polog Forme diferite ale cuvantului polog: oáge Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru polog: polog n. 1. brazdă de iarbă cosită (din pologul uscat se fac porcoaie, cari se strâng în căpițe și se clădesc în stoguri sau clăi): din polog snop, din snop claie făcea popular; 2. mănunchiu de grâu secerat: patru-cinci mănunchie fac un polog. [Serb. POLOG (din slava POLOGŬ, depozit)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POLÓG: POLÓG1 pologoáge n. Fâșie de iarbă sau de cereale cosite, având lățimea unei apucături de coasă sau de cositoare; brazdă. • A sta (sau a zace) polog a sta (sau a zace) la pământ. /<bulg., limba sârbă polog Forme diferite ale cuvantului polog: oáge Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru polog: polog substantiv verbal BALDACHIN. DUIUM. GRĂMADĂ. MĂNUNCHI. MULȚIME. ORANIST. PĂRETAR. POTOP. PRELATĂ. PUHOI. PUZDERIE. SUMEDENIE. URANISC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru polog: pológ (cantitate de iarbă, țesătură, acoperitoare) substantiv neutru, plural poloáge Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru polog: polog n. uranisc: pat cu polog. [limba rusă POLOGŬ, perdea de leagăn]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru POLÓG: POLÓG substantiv brazdă, (regional) otcoș. (Un polog de iarbă, de grâu.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POLOG: POLOG substantiv brazdă, (regional) otcoș. (Un polog de iarbă, de grîu.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru polog: pológ (popular) substantiv neutru, plural poloáge Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'POLOG' polochímpolocóșpolocréscpolocsiaPOLÓGPOLOGÁRPOLOGÁȘPOLOGÍpologíre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL polog Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului polog dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii POLÓG2 pologoáge n. POLÓG1 pologoáge n. • A sta sau a zace polog a sta sau a zace la pământ. Un polog de iarbă, de grâu. Un polog de iarbă, de grîu. |
GRAMATICA cuvântului polog? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului polog. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul polog poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE polog? Vezi cuvântul polog desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul polog?[ po-log ] Se pare că cuvântul polog are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL polog Inţelegi mai uşor cuvântul polog dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A zăcea a sta, a cădea polog = a sta răsturnat, culcat la pămînt, grămadă Adverbial A sta sau a zăcea, a cădea polog = a sta sau a zăcea, a cădea grămadă Adverbial A sta sau a zăcea, a cădea polog = a sta sau a zăcea, a cădea grămadă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL polog |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Din greșeală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul polog are forma: poloáge
