eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție polonic


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Polonic [ po-lo-nic ]
VEZI SINONIME PENTRU polonic PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului polonic în mai multe dicționare

Definițiile pentru polonic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POLONIC:
POLONÍC, polonice, substantiv neutru Lingură mare (mai ales de metal) emisferică, cu coadă lungă, cu care se scoate supa din oală sau din castron; linguroi. La masă se repezea ca leul, apuca polonicul, cotrobăia prin cazan și își umplea strachina cu ce era mai bun. SADOVEANU, O. VI 169. Bucătărița vine înaintea nuntașilor cu un polonic întins într-o mînă. SEVASTOS, N. 307.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

POLONIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POLONIC:
POLONÍC, polonice, substantiv neutru Lingură mare și adâncă, cu coadă lungă, folosită de obicei pentru a scoate supa sau ciorba din oală sau din castron și a o turna în farfurie.
♦ Lingură mare, adâncă și cu numeroase găuri, folosită la stână pentru a separa urda sau cașul de zer.

– Din limba ucraineană polonnyk.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

POLONIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POLONIC:
POLONÍC, polonice, substantiv neutru Lingură mare și adâncă, cu coadă lungă, cu care se servește supa sau ciorba.
♦ Lingură mare, adâncă și cu numeroase găuri, folosită la stână pentru a separa urda sau cașul de zer.

– Din limba ucraineană polonnyk.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

polonic
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru polonic:
*poloníc n., plural e (rut. polónnik, poloneză polonik, polonic, limba rusă upolóvnik, lingură de luat spuma, upól, spumă). Nord. Lingură, cĭorbalîc, lingură de scos cĭorba din oală saŭ din castron. vezi cauc, chepcea, meredeŭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

POLONIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POLONIC:
POLONÍC polonicce n. Unealtă de bucătărie, în formă de lingură mare, având găvanul adânc și coada lungă, folosită pentru a scoate mâncarea lichidă din oală și a o turna în farfurie. /<ucr. polonnyk
Forme diferite ale cuvantului polonic: polonicce

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

POLONIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POLONIC:
POLONIC substantiv (regional) linguroi, (Moldova) ciorbalîc, (prin Transilvania și Maramures) găvan, (prin Banat) toc, (Transilvania) lingură de scos. (Cu polonic se servește ciorba.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

polonic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru polonic:
polonic n. Moldova lingură mare de luat spumă. [poloneză POLONIK].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

polonic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru polonic:
poloníc substantiv neutru, plural poloníce
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

polonic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru polonic:
poloníc substantiv neutru, plural poloníce
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'POLONIC'
polonéștePOLONÉZpolonézăPoloniaPOLONÍCpolonitoárePOLÓNIUPOLÓNIUMPOLONIZÁ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL polonic
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului polonic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
POLONÍC polonicce n.
Cu polonicul se servește ciorba.
Cu polonic se servește ciorba.

GRAMATICA cuvântului polonic?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului polonic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul polonic poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul polonic sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul polonic are forma: poloníce
VEZI PLURALUL pentru polonic la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE polonic?
Vezi cuvântul polonic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul polonic?
[ po-lo-nic ]
Se pare că cuvântul polonic are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL polonic

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala de la bun început?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
foarte prost
a se culca jos
din primele momente, din capul locului
a rămâne de rușine, a se face de râs
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app