 | as |
|
| Potriveală [ po-tri-vea-lă ] VEZI SINONIME PENTRU potriveală PE ESINONIME.COM definiția cuvântului potriveala în mai multe dicționareDefinițiile pentru potriveala din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POTRIVEALĂ: POTRIVEÁLĂ, potriveli, substantiv feminin 1. Potrivire, asemănare; conformitate, acord. Frățiile de război se leagă repede; dar prietinia mai domol își face loc, după potriveala sufletelor. SADOVEANU, O. VI 21. Și ce socotești d-ta, leliță, c-aici, adică, să nu fie nici o potriveală? DELAVRANCEA, H. T. 134. Între organism și viață trebuie să fie o absolută potriveală. CARAGIALE, N. forme 25. • locuțiune adjectiv Cu potriveală = potrivit, nimerit. Și unde n-a început, măi tată, să cînte țiganul niște cîntece ca acelea, mîndre și cu potriveală, de toți au rămas cu ochii holbați. ȘEZ. VII 38. 2. Coincidență, întîmplare potrivită. Se înapoiau după o lună și era parcă o potriveală că atunci nu mai dogorea soarele, iar serile începeau să fie răcoroase. PAS, Z. I 240. Chiar în căprăria lui se nimerise. Dar potriveala asta, se gîndea Sandu, n-a fost la întîmplare, a fost într-adins făcută. MIRONESCU, S. A. 58. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POTRIVEALĂ: POTRIVEALĂ s. 1. ajustare, potrivire. (Proces de potriveala.) 2. acord, concordanță, conformitate, corespondență, potrivire, (livresc) consonanță. (Există o deplină potriveala între elementele ansamblului.) 3. afinitate, analogie, apropiere, asemănare, concordanță, corespondență, înrudire, potrivire, similaritate, similitudine, (învechit și regional) semuială, (regional) semeniș, (învechit) potroz, semănare, semănătură, semuire. (Se poate stabili o potriveala între acele două elemente.) 4. coincidentă, potrivire, (popular) loveală. (E o simplă potriveala.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POTRIVEALĂ: POTRIVEÁLĂ, potriveli, substantiv feminin (popular) 1. Potrivire, asemănare; concordanță, acord. • locuțiune adjectiv Cu potriveală = potrivit, nimerit. 2. Coincidență. 3. (popular) Aranjare a ceva la locul potrivit; aranjare într-un anumit fel, așa cum trebuie; împodobire, aranjare. – Potrivi + sufix -eală. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POTRIVEALĂ: POTRIVEÁLĂ, potriveli, substantiv feminin (popular) 1. Potrivire, asemănare; concordanță, acord. • locuțiune adjectiv Cu potriveală = potrivit, nimerit. 2. Coincidență. 3. (popular) Aranjare a ceva la locul potrivit; aranjare într-un anumit fel; împodobire. – Potrivi + sufix -eală. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru potriveală: potriveálă forme, plural elĭ (despre potrivesc). Acțiunea de a potrivi, starea de a fi potrivit. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru POTRIVEALĂ: POTRIVEÁLĂ substantiv verbal acord, armonie, împăciuire, înțelegere, pace, unire. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru potriveală: potriveală substantiv verbal ACORD. ARMONIE. ÎMPĂCIUIRE. ÎNȚELEGERE. PACE. UNIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru potriveală: potriveálă substantiv feminin (silabe -tri-), genitiv dativ articulat potrivélii; plural potrivéli Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru potriveală: potriveálă (po-tri-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat potrivélii; plural potrivéli Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru potriveală: potriveală forme stare de potrivire. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'POTRIVEALA' potricáșPOTRÍVĂpotrivădápotrivădárePOTRIVEÁLĂpotrivélnicpotrivéscPOTRIVÍpotrivioáră |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL potriveală Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului potriveală dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Proces de potriveală. Există o deplină potriveală între elementele ansamblului. Se poate stabili o potriveală între acele două elemente. E o simplă potriveală. A fost doar o fericită potriveală. |
GRAMATICA cuvântului potriveală? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului potriveală. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul potriveală poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE potriveală? Vezi cuvântul potriveală desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul potriveală?[ po-tri-vea-lă ] Se pare că cuvântul potriveală are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL potriveală Inţelegi mai uşor cuvântul potriveală dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv Cu potriveală = potrivit, nimerit locuțiune adjectiv Cu potriveală = potrivit, nimerit locuțiune adjectiv Cu potriveală = potrivit, nimerit |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL potriveală |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bromic adjectiv masculin în sintagma acid2 bromic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul potriveală are forma: potrivéli
