 | as |
|
| Pozitivism [ po-zi-ti-vism ] VEZI SINONIME PENTRU pozitivism PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pozitivism în mai multe dicționareDefinițiile pentru pozitivism din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POZITIVISM: POZITIVÍSM substantiv neutru 1. (În general) Concepție care recunoaște științei monopolul cunoașterii despre Univers; (în sens strict) filosofia lui A. Comte, care susține că cea mai înaltă formă de cunoaștere este descrierea fenomenelor senzoriale. • Pozitivism logic = mișcare modernă în filosofie care a încercat să introducă metodologia matematicii și a științelor naturii, în domeniul filosofiei, marcând începutul cercetării analitice în cercetarea filosofică. ♦ Curent în științele juridice care combate orice tendință metafizică în drept, admițând numai existența dreptului pozitiv, practic. 2. Interes exagerat pentru problemele practice. – Din limba franceza positivisme. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru POZITIVISM: POZITIVÍSM substantiv neutru 1. Curent filozofic idealist-subiectiv care neagă rolul filozofiei ca o concepție teoretică generală despre lume și ca metodologie generală, susținând că ea se bazează numai pe faptele verificabile experimental. • Pozitivism logic = neopozitivism. 2. (literar) Denumire dată acelor tendințe critice care adoptă metodele scientiste în cercetarea literară. ♦ Modalitățile de creație literară care tind să reproducă realitatea în faptele ei concrete, adesea în stare brută, netipizată. 3. Fel de a fi caracterizat prin tendința de a lua în considerare și de a urmări numai avantajele; practicism, utilitarism. [< limba franceza positivisme]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru pozitivism: pozitivísm substantiv neutru Curent filozofic apărut în secolul 19 despre Hr., care, în interpretarea vieții și a moralei, înlătură ideea de Dumnezeu și de supranatural, susținând că omul trebuie să se mărginească numai la ceea ce poate cunoaște prin simțuri și prin experiență. Întemeietorii și reprezentanții cei mai de seamă sunt filozoful francez Auguste Comte (1798-1857) și englezul Herbert Spencer (1820-1903). – Din limba franceza positivisme. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POZITIVISM: POZITIVÍSM substantiv neutru 1. Curent filozofic din secolul XIX-XX care respinge filozofia ca reprezentare teoretică generalizată a lumii, susținând că se bazează numai pe faptele verificabile experimental. • Pozitivism logic = neopozitivism. ♦ Curent în științele juridice care admite numai existența dreptului pozitiv, practic. 2. Interes exagerat pentru problemele practice. – Din limba franceza positivisme. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru POZITIVISM: POZITIVÍSM substantiv neutru 1. curent filozofic din secolul XIX-XX care neagă filozofia ca o reprezentare teoretică gene-ralizată a lumii, limitându-se la faptele confirmate de experiență și negând astfel posibilitatea cunoașterii esenței fenomenelor. 2. interes exagerat pentru problemele practice, materiale, tendință de a urmări numai avantajele imediate. (< limba franceza positivisme) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POZITIVISM: POZITIVÍSM substantiv neutru Curent filozofic idealist, care opune gîndirii teoretice datele experienței, înțelese ca o totalitate a senzațiilor și a reprezentărilor subiective, și care reduce rolul științei la simpla descriere a fenomenelor și a faptelor, fără a căuta să le explice. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POZITIVISM: POZITIVÍSM n. Curent filozofic care limitează rolul științei numai la descrierea și sistematizarea faptelor și fenomenelor. /<fr. positivisme Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POZITIVISM: POZITIVISM substantiv practicism. (pozitivism unei persoane.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pozitivism: pozitivísm substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pozitivism: pozitivísm substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'POZITIVISM' poziționérPOZIȚIÚNEPOZITÍVpozitivaméntePOZITIVÍSMPOZITIVÍSTPOZITIVITÁTEpozitivizápozitivízm |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pozitivism Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pozitivism dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Pozitivismul unei persoane. Pozitivism unei persoane. |
GRAMATICA cuvântului pozitivism? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pozitivism. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pozitivism poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pozitivism? Vezi cuvântul pozitivism desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pozitivism?[ po-zi-ti-vism ] Se pare că cuvântul pozitivism are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL pozitivism Inţelegi mai uşor cuvântul pozitivism dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Pozitivism logic = mișcare modernă în filosofie care a încercat să introducă metodologia matematicii și a științelor naturii, în domeniul filosofiei, marcând începutul cercetării analitice în cercetarea filosofică Pozitivism logic = neopozitivism Pozitivism logic = neopozitivism |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pozitivism |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma celulă de partid?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
